2% pentru Asociatia ROST


Publicaţie lunară editată de Asociaţia ROST



 


Cum ne puteţi ajuta | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva

numărul 20, octombrie 2004

Sumarul revistei










Fapte, vorbe, gīnduri

 

Conducere nouă la Romfest XXI. Membrii Asociaţiei Romfest XXI s-au īntrunit īn Adunare Generală Extraordinară la Predeal, īntre 24 şi 26 septembrie a.c. Doar două ore din ziua de 25 septembrie au fost necesare pentru adoptarea hotărīrilor adminstrative. Restul timpului a fost dedicat discuţiilor libere, unei mai bune cunoaşteri a membrilor organizaţiei şi relaxării. Adunarea de la Predeal a stabilit, īntre altele, o nouă conducere a asociaţiei: Claudiu Tārziu – preşedinte, Răzvan Codrescu şi Mihail Albişteanu – vicepreşedinţi, Nicu Butnaru – secretar general, Marcel Bouroş, Cătălin Maghiar şi Alin Filip – membri ai Consiliului Director. De asemenea, a fost īnfiinţat Senatul organizaţiei, sub preşedinţia prof. Marcel Petrişor. Sfinţii Martiri Brāncoveni au fost aleşi protectori ai asociaţiei. Credinţa creştină neclintită, spiritul de jertfă şi izbīnzile pe tărīm cultural ale Domnitorului Constantin Brāncoveanu definesc un model de trăire pentru membri Romfest XXI.

 

Ortodoxie şi romānism. Asociaţia Romfest XXI a organizat, pe 2 octombrie a.c., la Casa de Cultură din Bacău, conferinţa cu tema "Ortodoxie şi romānism", susţinută de Pr. Gheorghe Calciu, Pr. Amfilohie Brīnză şi Prof. Marcel Petrişor. După scurtele expuneri ale conferenţiarilor, la propunerea Părintelui Calciu, s-a legat un dialog cu băcăuanii care asistau la conferinţă. Peste 250 de băcăuani au participat la caeastă īntrunire interactivă, care a durat trei ore.

Au fost abordate subiecte diverse, de la temeinicia biblică a noţiunii de neam pīnă la provocările la care trebuie să răspundă credinciosul ortodox astăzi. Pr. Calciu a arătat că, la Judecata de Apoi, īn faţa lui Dumnezeu vor fi chemate nu numai persoanele individuale ci şi neamurile; că "neamurile sīnt vegheate şi ajutate de īngeri" şi că "neamurile sīnt realităţi mistice, nu construcţii politice". Lă rīndul său, prof. Petrişor a subliniat că "naţionalismul este o realitate ontologică, nu o noţiune politică inventată de deşteptţii veacului" şi a apreciat că "ideea naţională īn Romānia a fost cel mai mult sprijinită de Ortodoxie şi la fel trebuie să se īntīmple şi de acum īnainte, pentru că romānismul şi Ortodoxia sīnt legate indisolubil". Părintele Amfilohie s-a oprit īndeosebi asupra felului īn care trebuie să trăim Ortodoxia şi legat de aceasta a vorbit despre problemele sociale care pot fi depăşite cu credinţă.

 

Securitatea loveşte din nou. Sătui să gireze prin prezenţa lor o cercetare numai pe jumătate făcută, Andrei Pleşu şi Mircea Dinescu au demisionat din conducerea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Ei au protestat īn repetate rīnduri că SRI nu transferă integral arhivele fostei Securităţi l;a CNSAS şi au arătat că din această cauză nu au informaţii complete şI nu pot stabili cu exactitate cine a făcut poliţie politică. Odată cu intrarea īn linie dreaptă pentru alegerile generale, a apărut iarăşi nevoia eliberării de către CNSAS a certificatelor de bună purtare pentru politicienii bănuiţi că au făcut poliţie politică. Primul care a fluturat o hīrtie disculpatoare de la CNSAS a fost Dan Voiculescu, liderul PUR. Chiar dacă acea hīrtie era dată orbeşte, īntrucīt din dosarul de la Securitate al lui Voiculescu lipsea partea cea mai importantă, cea referitoare la anii ’80, cīnd se presupune că şeful umanist a lucrat cu Securitatea prin intermediul unei firme de comerţ exterior. Al doilea beneficiar al unei bījbīieli īn arhivele Securităţii este C.V. Tudor, preşedintele PRM. Totuşi, īn cazul acestuia au fost găsite suficiente documente care īl incriminau. Dar o parte din membri Colegiului de conducere al CNSAS, īn frunte cu preşedintele acestuia, Gheorghe Onişoru, l-au scos pe Vadim curat ca un prunc. Şi asta n-au mai răbdat-o Pleşu şi Dinescu, care au fost astfel īncredinţaţi că "vechile structuri funcţionează bine mersi" – vorba lui Cornel Nistorescu. Din păcate, "sistemul ticăloşit", patronat de Ion Iliescu, a īmpuşcat doi iepuri dintr-o lovitură: a apărat reputaţia lui C.V. Tudor şi i-a făcut să plece din CNSAS pe doi dintre cei mai īnverşunaţi opozanţi. De-acum, liber la adeverinţe de băieţi cuminţi, tovarăşi!

 

A murit Geo Dumitrescu. A mai plecat un poet la Domnul. Sīntem puţin mai săraci.

Poetul şi gazetarul Geo Dumitrescu (84 de ani) alesese, de mai mult timp, să trăiască retras.

A debutat īn 1939, īn revista "Cadran". A editat revista "Albatros" şi a fost redactor la ziarul "Timpul", fiind cunoscut incă din acea vreme pentru poziţiile sale de stīnga. A condus prima serie a "Romāniei literare" postbelice, iar īn 1945 a fost admis īn Societatea Scriitorilor Romāni. Īn 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Romāne. Cel mai cunoscut volum de  poezii semnat de Geo Dumitrescu este Libertatea de a trage cu puşca, publicat in 1946 la Fundaţia pentru Literatură şi Artă. Cu toate că stilul direct al poemelor sale nu părea să fie īn prea mare discrepanţă cu directivele proletcultiste ale anilor ‘50, această autenticitate l-a plasat īn opoziţie cu demersurile "realist-socialiste" ticluite şi cu fervoarea contrafăcută a poeziei "cu muncitori".

 

Festivalul filmului ortodox. Īntre 14 şi 17 octombrie a.c., la Kiev, se va desfăşura cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional al filmelor şi programelor radio-tv ortodoxe. Scopul acestui festival este acela de a uni eforturile realizatorilor de filme şi programe radio-tv ortodoxe şi de a implica specialişti īn vederea īmbunătăţirii tematicii religioase īn mass-media, prin definirea clară a perspectivelor jurnalismului ortodox. La festival vor participa companii de televiziune şi radio din Ucraina şi din alte ţări. Anul trecut, la aceasta manifestare, desfăşurată la Mănăstirea "Lavra Pecerska", au fost vizionate 100 de filme, 20 dintre ele fiind premiate.

 

Proiectul "Copil isteţ". Nu aveţi cu cine vă lăsa copilul cīnd sīnteţi la serviciu? Vreţi să fiţi sigur că īşi face temele, după orele de şcoală, şi că īn plus primeşte o educaţie frumoasă? Acestea nu se vor īntīmpla dacă īl lăsaţi cu cheia de gīt, la vecini sau chiar sub supravegherea bunicilor. Soluţia pentru bucureşteni vine din partea firmei Total Educaţional (0741.308.867, 0723.378.979), care a pus pe picioare un program intitulat "Copil isteţ". O echipă de pedagogi pricepuţi şi cu dragoste pentru copii īi ajută pe micuţii dvs. să asimileze lecţiile predate la şcoală, să-şi facă temele şi să-şi completeze educaţia, ferindu-i de pericolele străzii şi de anturajul dăunător, precum şi de dependenţa de televizor sau de computer.

 

Donaţi manuale de religie! Şcoala generală din comuna Beuca, judeţul Teleorman (līngă Roşiori) are mare nevoie de manuale de religie. Elevii de aici, credincioşi dar prea săraci, sīnt dornici să facă primii paşi īntr-un catehism ortodox necesar, dar nu au după ce se instrui. Profesorii de religie se căznesc să depăşească acest neajuns, dar reuşesc mai greu. De aceea, revista Rost vă īndeamnă pe acei care puteţi să donaţi cărţile necesare micuţilor din Beuca. Este nevoie de cel puīin 20 de manuale de religie pentru ficare clasă (şcoala are clasele I-VIII). Volumele pot fi trimise pe adresa redacţiei noastre sau direct pe cea a şcolii din Beuca.

 

Sindicatele, īmpărţite politic. Liderii CNSLR-Frăţia – cel mai vechi partener sindical al PSD – vor deveni parlamentari şi anul acesta pe listele partidului de guvernămīnt. Conducătorii BNS nu mai acceptă să rămīnă īn afara jocului politic şi s-au asociat cu PRM. BNS dă imagine şi onorabilitate, PRM oferă fotolii confortabile īn legislativ. Totul părea īn regulă pīnă cīnd CNSLR-Frăţia şi BNS au anunţată că vor fuziona. Aşa, netam-nesam, chit că CNSLR-Frăţia semnase pactul social cu PSD, iar BNS nu şi mai este şi partener cu o grupare de opoziţie. Şi a apărut īntrebarea: pe cine va susţine noua confederaţie, pe PSD, pe PRM sau pe amīndouă? Clar, unificarea putea dezvălui īnţelegerea preelectorală secretă dintre PSD şi PRM. Probabil chemaţi al ordine de către şefii de partide, liderii sindicali au amīnat fuziunea pīnă după alegeri. Atunci PSD ar putea avea nevoie de PRM la guvernare, iar sindicatele se vor găsi īn aceeaşi ogradă fără a mai stīrni suspiciuni. Unificarea sindicală poate fi de folos PSD şi PRM şi dacă alegerile generale vor fi cīştigate de Alianţa PNL-PD: o confederaţie-mamut a sindicatelor va fi oricīnd o armă contra guvernării.

 

48 de ani de la revolta timişorenilor. Pe 30 octormbrie se īmplinesc 48 de ani de la revolta studenţilor timişoreni īn plin regim comunist. Celor care au uitat ca şi celor care nu au ştiut de acest act de curaj pe care şi l-au asumat timişorenii le recomandăm cartea Oazć de libertate (Ed. Polirom) a cercetćtoarei Mihaela Sitariu. Volumul cuprinde, īn peste douć sute de pagini, mćrturiile studenţilor care au declanşat īn toamna anului 1956, la Timişoara, o serie de acţiuni de protest faţć de regimul comunist. Cartea este rezultatul interviurilor realizate cu o parte dintre foştii studenţi şi al cercetćrii de arhivć īntreprinse de autoare la Direcţia Judeţeanć Timiş a Arhivelor Naţionale şi la Arhiva Tribunalului Militar Timiş.

Momentul ales pentru protest nu era unul īntīmplćtor: revoluţia maghiarć din 23 octombrie 1956 crease o stare de spirit incendiarć īn Romānia, mai ales īn rīndul studenţilor. Intervenţia Securitćţii a fost brutalć. Īn seara lui 30 octombrie au fost operate numeroase arestćri, iar la Timişoara a fost instituit un comandament militar. Rolul acestuia era coordonarea mćsurilor represive, prin arestćri. Şefii statului aveau īn plan chiar desfiinţarea centrului universitar Timişoara. De asemenea, au fost nevoiţi sć recunoascć faptul cć influenţele externe nu au existat, protestele avīnd un singur autor: studenţimea. A urmat un adevćrat seism la Ministerul Īnvćţćmīntului, scos unic ţap ispćşitor. Acesta era "fćcut rćspunzćtor pentru compoziţia socialć necorespunzćtoare atīt a corpului didactic, cīt şi a studenţilor".

 

Mīrlanul şi martirii. O groapă comună din Predeal şi un cavou luxos din Bacău zugrăvesc īn toată hidoşenia ei anormalitatea tranziţiei noastre. Īn cimitirul Mănăstirii "Sf. Nicolae" din Predeal odihnesc rămăşiţele a 80 de fruntaşi legionari, omorīţi fără judecată īn 1939, din ordinul regelui Carol al II-lea, pe cīnd se aflau īn lagărele de la Vaslui şi Miercurea Ciuc. Īn 1940, cīnd mişcarea legionară a venit la guvernare, cei 80, consideraţi martiri, au fost dezgropaţi din cimitirele lagărelor şi īnhumaţi creştineşte īn cimitirul Mănăstirii Predeal. Mai tīrziu, comuniştii au ras toate crucile, chipurile pentru a nu se face acolo loc de pelerinaj pentru extremişti. Abia dup㠒89, foştii deţinuţi politici au īnălţat īn acelaşi cimitir un monument străjuit de o cruce pe care scrie nimic. Cică preotul sau obştea mănăstirii s-ar fi īmpotrivit să se pună vreo inscripţie, deşi numele unor morţi nu puteau deranja pe nimeni .

Īn schimb, īn cimitirul central din Bacău, Dumitru Sechelariu, fostul primar PSD al urbei, azi preşedinte executiv al PNG, şi-a construit un cavou de neam prost, "cu vedere"  la stradă, din marmură neagră, pe care nu e nici măcar scrijelită vreo cruce, dar scrie mare, cu litere aurite : "SECHELARIU". Crunt hohoteşte istoria uneori.

 

Despre "fenomenul Piteşti". Īn zilele de 24-26 septembrie a.c., s-a desfasurat la Piteşti al IV-lea Simpozion Internaţional "Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură". Manifestarea a fost organizată de Primăria Municipiului Piteşti, Fundaţia Culturală Memoria, AFDPR, Muzeul Judeţean de Istorie si Institutul de Istorie Recentă Bucureşti. Una dintre temele simpozionului a fost "Colectivizarea".

Pīnă ce să fie colectivizaţi, "lămuriţi" cu schingiuiri şi arestări, ţăranii au avut de īnfruntat cotele, de pe urma cărora unii au murit de durere, de foame, sau chiar s-au sinucis.

După spusele multor foşti deţinuţi politici, ţăranii s-au ţinut cei mai tari īn īnchisori, aşa, cu educaţia lor simplă, moştenitori ai credinţei şi obiceiurilor strămoşeşti.

}ăranii ştiau că Dumnezeu īi răsplăteşte pe cei buni şi cinstitţi şi īi pedepseşte sau īi va pedepsi pe cei răi şi mincinoşi. De aceea, cei mai mulţi dintre ţărani au rezistat la presiunile comuniste, cu o mare demnitate, spre furia torţionarilor.

 

Īnscenare sīngeroasă? Cotidianul rus Novaia Gazeta susţine că atacul terorist de la Beslan, soldat cu sute de morţi, īn majoritate copii, a fost o diversiune a FSB (urmaşul KGB) pusă pe seama cecenilor. Prin acest genocid, serviciul secret rusesc ar fi īncercat – şi a reuşit – să arunce aprobiul public asupra cauzei cecene. De-acum, oricīt ar fi de īndreptăţită dorinţa de independenţă a rebelilor ceceni, ei vor fi īn ochii lumii civilizate doar nişte criminali odioşi. Novaia Gazeta a arătat că Nurpaşa Kulaev, individul prezentat de toate canalele de televiziune ruseşti ca fiind unul dintre teroriştii de la şcoala din Beslan, era deţinut de militarii ruşi īncă din 2001. De asemenea, īntre teroriştii morţi la Beslan, conform autorităţilor ruse, s-au aflat Hanpaşa Kulaev şi Mairbek Saibehanov, care, la fel, īnchişi īn puşcăriile ruseşti. Toţi trei au apărut īn mod misterios la şcoala din Beslan. "Hanpaşa şi fratele său Nurpaşa nu au ajuns la Beslan īn timpul atacului, ci au fost aduşi acolo după ce asaltul se īncheiase", a declarat un oficial din Ministerul cecen de Interne. Realitatea a dovedit că plasarea unor cadavre de ceceni, daţi dispăruţi, la locul unor conflicte este o practică a serviciilor secrete ale Kremlinului.

 

Īnjurături ministeriale. Răzvan Theodorescu, ministrul (in)Culturii, şi-a demonstrat erudiţia de academician şi buna creştere de "os boieresc" īntr-o vehementă ieşire publică īmpotriva celor care l-au huiduit pe preşedintele Iliescu la Montreal (Canada). Zisul ministru i-a numit pe protestatari "cretini", arătīnd că expresia preşedintelui Iliescu – "retardaţi" – este prea blīndă! De unde această furie a īnjurăturii? Din lovitura cu o bucată de brīnză īn cap primită de preşedinte şi din apelativele folosite de protestari cu prilejul dezvelirii statuii lui Eminescu din Piaţa Romaniei de la Montreal. Romānii canadieni i-au spus lui Iliescu, văzut ca exponent al comunismului, să se care īn ţară, că din cauza lui au fost siliţi să părăsească Romānia. Huiduielile au ţinut minute īn şir, iar preşedintele n-a avut atunci curajul să răspundă atacului. Probabil că dacă ar fi avut nişte mineri la īndemīnă le-ar fi arătat el romānilor de peste ocean cum sīnt trataţi "golanii".

 

Roman, neīnţeleptul. Petre Roman candidează pentru a treia oară la funcţia supremă īn stat. Deşi īn alegerile din 2000 a obţinut un ruşinos 2% īn cursa pentru Cotroceni, candidīnd din partea PD , care este un partid semnificativ, acum are curajul să se arunce din nou īn luptă. De această dată, va candida din partea noului său partid, Forţa Democrată, o formaţiune cu nume de deziderat, īn realitate necunoscută romānilor. Roman şi-a tras un discurs populist de factură ilesciană şi se compară tot mai mult cu Iliescu, vrīnd să arate cīt de mult īi seamănă şi că este moştenitorul īndreptăţit al tronului preşedinţial. Romānii vor rīde şi vor trece mai departe, cum au făcut şi īn cazul Mudava, de pildă.

 

Mafioţii se acuză reciproc. "Experţii ruşi consideră că nu Vladimir Voronin a acaparat businessul criminal din Moldova, ci fiul său, Oleg Voronin, şi Marc Tcaciuc, o figură tenebră īn politica moldovenească", a declarat presei tiraspolene directorul filialei transnistrene a Institutului naţional de strategie al Rusiei Dmitri Soin.

Soin a precizat pentru agentia tiraspoleană "Olvia-press" "că Oleg Voronin ăi Marc Tcaciuc au reuşit să facă acest lucru īn procesul unor anumitor intrigi şi a repartizării cadrelor īn structurile de forţă ale Republicii Moldova". "Ei controlează īn prezent asemenea domenii profitabile, precum industria zaharului, a spirtului, a ţigărilor etc. Mai mult, controlează traficul de narcotice, traficul de persoane şi prostituţia. Īn Moldova există un aşa numit <<sat al rinichilor>>, unde mai mult de zece familii şi-au vīndut rinichii īn Occident, toate acestea avīnd loc sub ochii conducătorilor de la Chişinău", a declarat Soin.

De reţinut că dictatorul de la Tiraspol, Igor Smirnov, este, la rīndu-i, unul dintre mafioţii temuţi, dar de partea cealaltă a Nistrului. Iac-aşa au ajuns basarabenii la mīna unor netrebnici de jefuitori ai banului public.

 

Zece ani de televiziune creştină. Televiziunea creştina Romānă din Chicago aniversează zece ani de la īnfiinţare, transmite Romanian Global News. Fondată īn 1994 de Petru Amariei, postul romānesc produce şi transmite emisiuni de televiziune, lucrīnd īn permanenţă cu profesionişti media, asociaţii şi organizaţii din cadrul mijloacelor de comunicare īn masă, cu scopul de a ajuta biserica locală şi de a-i aduce īn mijlocul ei pe cei care s-au abătut de la viaţa creştină. Televiziunea nu promovează o anumită biserică sau confesiune religioasă. Produce săptămīnal programul īn limba romānă "Faţă īn faţă" şi īl difuzează sīmbăta pe canalul 23 din Chicago, iar miercurea pe canalul 19 din acelaşi oraş. Programul are o durata de 30 de minute şi dezbate probleme actuale, oferind pentru ele rezolvări creştine. Postul se poate bucura după acesti ani de prodigioasă activitate că a reuşit să-şi atingă obiectivul principal, acela de a crea puncte de legătură şi de colaborare īntre bisericile romāneşti din diaspora.

 

A plecat Traian Golea. Pe 29 septembrie, īntr-un sat din judeţul Braşov, a murit Traian Golea, unul dintre cei mai īnverşunaţi luptători anticomunişti. Traian Golea suferea de mai multă vreme şi s-a īntors din America, unde se exilase cu decenii īn urmă, pentru a muri īn Romānia. Atīt īnainte de 1989, cīt şi după, Traian Golea a dus o intensă activitate publicistică de informare a opiniei publice internaţionale asupra realităţilor şi a istoriei romāneşti. El a fost cel care a depus cel mai mult efort pentru a-i lămuri pe occidentali de netemeinicia pretenţiilor Ungariei asupra Transilvaniei. Este autor a numeroase cărţi şi broşuri pe această temă - cea mai cunoscută fiind S.O.S Transilvania -, dar şi referiotoare la alte subiecte de istorie romānească. Şi-a iubit enorm ţara şi a plecat la cele veşnice cu speranţa că tineretul va īnfăptui idealul de refacere a Romāniei īn graniţele sale naturale şi de unitate spirituală a tututor romānilor. Dumnezeu să-l odihnească īn pace!

 

Sīrbii, contra evoluţionismului. Guvernul sīrb a introdus īn īnvăţămīntul de stat teoria creaţionistă a omului, eliminīnd-o pe cea evoluţionistă. Prin această decizie, sīrbii se dovedesc din nou printre cei mai hotărīţi apărători ai credinţei creştine. Autorităţile sīrbe consideră că nu este normal ca elevii să fie ameţiţi la orele de biologie că ei sīnt rezultatul unui proces de evoluţie (din ameobă sau maimuţă, nu contează), iar profesorii de religie şi preoţii să se chinuie apoi să-i īnveţe că omul este creaţia lui Dumnezeu. Bucureştiul ar putea să ia exemplu.

 

Ziua martirilor anticomunişti. Fundatţa Naţională pentru Romānii de Pretutindeni (FNRP) īmpreună cu Asociaţia Civic Media şi Fundaţia cultural ştiinţifică "Glykon & Fortuna" va iniţia o dezbatere publică pentru instituirea unei zile de comemorare a martirilor romāni de pretutindeni morţi īn īnchisorile comuniste.

Īn acest sens se aşteaptă pe adresa FNRP din Calea Victoriei 216, sector 1, Bucureşti sau e-mail: fundatia@romanii.ro, propuneri de dezbateri şi subiecte de abordat. Concluziile acestei dezbateri vor fi redactate īntr-un document ce va fi īnaintat Parlamentului Romāniei, Preşedinţiei Romāniei, Guvernului Romāniei şi instituţiilor publice abilitate, alături de un proiect de hotărīre privind instituirea zilei naţionale a martirilor romāni victime ai comunismului şi introducerea īn manualele de istorie a unui capitol dedicat acestei perioade negre din istoria romānilor. Se va mai propune ca o comisie de specialişti să redacteze un capitol aparte pentru manualele şcolare de istorie, capitol ce va fi dedicat luptei pentru păstrarea identităţii naţionale a romānilor (aromānilor, vlahilor, istroromānilor, meglenoromānilor) din teritoriile din jurul frontierelor, Balcani şi Diaspora. FNRP face un apel şi către alte organizaţii din ţară şi din străinătate care sīnt de acord cu această propunere să se alăture acestor demersuri.

Asociaţia Romfest XXI şi revista Rost achiesează cu bucurie la această iniţiativă şi o vor sprijini cu toate mijloacele şi cu toţi specialiştii de care dispun.

 

Blamarea neamului. De ce-om fi noi romānii nemulţumiţi de neamul nostru şi ne tot uităm cu jind peste gard?

Dacă scopul acestei vieţi este mīntuirea, ce mă interesează viaţa mai dulce, cuceririle tehnologice, corectitudinea, morala, harnicia de peste gard?! Există ele cu adevărat? Şi dacă există, sīnt ele pentru Hristos?

Mă ajută occidentul catolic, protestant, ateu la mīntuire? Nu! Acest lucru este clar şi pentru cel mai cīrcotaş romān.

Dumnezeu ne-a dat cel mai mare dar: ortodoxia, dreapta credinţă, la noi chiar şi catolicii – īn majoritatea lor – sunt ortodocşi!

Creştinismul a găsit aici o rădăcină īnfiptă īn cer, o bucurie la moarte şi o īntristare la naştere, o conştiinţă clară a nemuririi şi a nimicniciei acestei vieţi pămīnteşti; la greci şi romāni a găsit "carpe diem", la ruşi a fost o decizie raţională a cneazului Vladimir, la evrei a găsit orbirea… Să-i mulţumim Domnului pentru felul cum ne-a lăsat, să nu ne mai uităm peste gard (oricum au sărit ei gardul la noi!) şi să ne rugăm pentru mīntuirea noastră şi a lor.

Nu poţi cere unui neam care īn subconştientul său se simte nemuritor, să lustruiască perfect blidele imanente ale Marthei. Să nu-i cerem rigoare nemţească, mīndrie grecească, strălucire occidentală… să nu-i cerem să fie ceea ce nu este!

Īntrebaţi pe cei care-şi blamează neamul ce au făcut ei pentru EL, de ce se consideră īndreptăţiţi să scuipe? Răspunsul va fi o tīmpă şi jignită tăcere.

 

Congresul romānilor de pretutindeni. Vestea bună: s-au īnmulţit congresele dedicate romānilor de pretutindeni. Adrian Păunescu face anual o astfel de manifestare la Alba Iulia, sub numele de Congresul Spiritualităţii Romāneşti, Romfest - Īntrunirea Romānilor de Pretutindeni (de la care ne revendicăm) organiza un congres o dată la doi ani pīnă īn 2000 (de atunci, nu s-a mai putut din lipsă de bani), iar acum a apărut un al congres sub conducerea unor timişoreni inimoşi. Vestea proastă: toate aceste congrese nu au reuşit să rezolve vreo problemă a romānilor de pretutindeni. Totuşi, speranţa moare ultima. De aceea, nu putem decīt să ne bucurăm că există īncă personalităţi romāneşti preocupate de soarta consīngenilor noştri din toată lumea. Īn acest context, īntre 8 şi 11 octombrie, la Timişoara s-a desfăşurat Congresul internaţional cu tema "Identitatea culturală a tuturor romānilor", īn organizarea Astrei Romānă pentru Banat, Porţile de Fier şi Romānii de Pretutindeni (condusă de academicianul Ştefan Drăgulescu şi de Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei. Lucrările, ţinute īn sala Aula Magna a Universităţii de Vest au fost mediate de Ī.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Au fost reprezentanti ai romanilor timoceni din Serbia si Bulgaria precum şi ai romānilor din Banatul sīrbesc şi Basarabia şi ai aromānilor. Adunarea a adoptat o rezoluţie prin care propune ca Romānia să acorde dublă cetăţenie romānilor din ţarile balcanice.

 

Verdict īnaintea cercetării. Ambasada SUA la Bucureşti şi preşedintele Romāniei Ion Iliescu au readus īn discuţie holocaustul căruia i-ar fi căzut victime sute de mii de evrei de la noi īn timpul celui de-al doilea război mondial. Ancheta īntreprinsă, īncepīnd de acum un an, de o comisie internaţională, sub conducerea scriitorului evreu Elie Wiesel, cu privire la dimensiunile holocaustului şi eventualii vinovaţi, nu a fost īncă īncheiată. Totuşi, Ambasada SUA, īntr-un comunicat de presă, afirmă, fără umbră de īndoială, că romānii au ucis peste 400.000 de evrei! Īn discursul său, rostit cu prilejul zilei holocaustului (9 octombrie), Ion Iliescu a spus şi el că Romānia trebuie să-şi asume omorărea a 250.000 de evrei. Cum au socotit ambasadorul SUA şi preşedintele nostru numărul evreilor, rămīne o enigmă. Mai ales că deocamdată nu au fost date publicităţii dovezi clare referitoare la locurile īn care s-ar fi petrecut masacrele īn masă, la vinovaţi şi mai ales la victime. Cine au fost victimele? Au nume şi alte date de identificare? Cum au fost asasinate şi de către cine? Din ordinul cui? Unde se află īngropate? Că pīnă acum nimeni n-a spus că pe tărīm romānesc ar fi fost camere de gazare şi cuptoare pentru arderea cadavrelor. La toate aceste īntrebări şi la īncă multe altele, trebuie să răspundă comisia de anchetă. Dar iată că oficialii romāni şi americani deopotrivă se grăbesc să dea verdicte fără a mai aştepta probele.

Īn Romānia se oferă recompense de pīnă la 10.000 de dolari pentru informaţii despre holocaust şi cu toate acestea, pīnă azi, nici o dovadă nu a apărut (evident, cu excepţia episodului "trenul morţii", care aduce mai repede cu un accident, decīt cu un act criminal premeditat).

Există un raport al comisiei Wiesel despre care nu am fost informaţi? Care este concluzia acestuia?

Acum, ne-am mira ca această comisie să-i absolve pe romāni, fie şi numai pentru că ea este alcătuită īn covīrşitoare majoritate de evrei şi filosemiţi. Dacă īn componenţa sa ar fi intrat măcar 50% cercetători independenţi, puteam spera la un raport nepărtinitor. Totuşi, vrem să vedem cum va demonstra comisia vinovăţia romānilor. Atenţie, nu pretindem apriori că Romānia este fără pată, dar vrem să se demonstreze negru pe alb tot ce i se pune īn sarcină.

 

Tinerii emigrează pe capete. 51 la sută din tinerii romāni vor să emigreze, relevă un sondaj de opinie recent. Ei nu cred că vor veni vremuri mai bune pentru Romānia īn curīnd. Cum pot fi lămuriţi că ţara noastră le va oferi şansa de a trăi decent, de a fi plătiţi cum se cuvine pentru priceperea şi munca lor? Atīta vreme căt Romānia vafi condosă de aceeaşi oligarhie roşie, totul va continua să meargă prost. Pentru că atīt ştiu comuniştii şi vrednicii lor urmaşi să jefuiască, să mimeze democraţia, să se prefacă interesaţi de necazurile poporului. Īn rest, n-au nici un Dumnezeu. Regimul Iliescu, cu o scurtă īntrerupere din 1996 – 2000, a pus īn pericol grav viitorul naţiunii. Tinerii nu sīnt stimulaţi să rămīnă īn ţară de sărăcia cruntă, nici de locurile de muncă obţinute greu şi pe şpagă, nu sīnt interesaţi să se zbată să trăiască īntr-un sistem īn care nu valoarea primează ci apartenenţa la un partid. Vinovaţi pentru emigrarea īn masă a tinerilor sīnt Iliescu & Co.

 

Muzeu la Mănăstirea Dervent. Pe 5 octombrie a.c. a fost inaugurat muzeul Mănătirii Dervent, din judeţul Constanţa. Muzeul găzduieşte piese valoroase aflate, pīnă de curīnd, īn inventarul Muzeului de Arheologie din Tulcea, care vor fi expuse alături de icoane, cărţi, obiecte de cult, veşminte preoţeşti şi arhiereşti, provenite din satele dobrogene, colecţionate de părintete Andrei Tudor, stareţul mănăstirii. La inaugurarea muzeului, au fost prezenţi peste 40 de istorici, participanţi la cea de-a XI-a editie a Sesiunii Internaţionale de comunicări ştiinţifice "Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos". Īn programul sesiunii a fost inclusă şi aniversarea istoricului Petre Diaconu, care a īmplinit 80 de ani, cercetător şi arheolog de marcă al ţinuturilor dobrogene. La inaugurare a fost prezent şi IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Gigi, preşedinte. Culmea tupeului dīmboviţean: Gigi Becali, ciobanul milionar, candidează la Preşedinţia Romāniei. Lansarea s-a făcut cu circ, oierul nostrum mergīnd să ia binecuvīntarea de la Patriarh, dar mulumindu-se cu o scurtă rugăciune īn biserică şi cu o şi mai scurtă declaraţie de presă rostită cu un picior īn limuzină. Cu acest gest, pe Becali pare să-l fi părăsit bunul-simţ definitive. Pīnă deunăzi era mai conştient de propria-i valoare şi recunoştea că are mult de muncă pīnă să ajungă īn postura de a candida la Preşedinţie. Chiar dacă se vedea capabil să ocupe un fotoliu de parlamentar (că doar şi alţi neterminaţi dorm prin legislativul ţării). Acum īnsă se crede cel mai potrivit să conducă Romānia. Şi īntr-un fel are dreptate, pentru că el īncarnează fidel sinteza īnsuşirilor şi patimilor care domină azi poporul romān. Cine ar putea fi mai bun de preşedinte decīt un om care a ajuns foarte bogat fără şcoală, un agramat plin īnsă de patos, un sfīntu’ Gheorghe mai mic, prieten la cataramă cu alde Hrebenciuc – etalonul corupţiei –, un sponsor dezinteresat al Bisericii, care se laudă cu milosteniile făcute, un creştin neaoş care la o palmă răspunde cu o ploaie de pumni?...


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!