|
||||||||||||||||||||||||
| numărul 32, octombrie 2005 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Conferinţă despre Ortodoxia īn Europa
A fost achitat primul "extremist" al ţării Profesorul braşovean Grigore Opriţă a scăpat de puşcărie. Īn 2003, el a fost condamnat la doi ani de īnchisoare pentru propagandă naţionalist şovină. Era pentru prima dată cīnd se dădea o sentinţă pentru delict de opinie, Opriţă fiind considerat primul extremist dovedit al ţării. Īnsă, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov, oameni cu scaun la cap, l-au achitat, la jumătatea lunii trecute. Astfel a fost desfiinţat aberantul rechizitoriu īntocmit de un procuror politruc. Reamintim că, printre altele, lui Opriţă i se găsise o vină īn faptul că avea īn casă cărţi despre mişcarea legionară, volume apărute legal, la edituri legale şi vīndute pe piaţă cu respectarea legilor īn vigoare. Mai rău ca pe vremea comuniştilor. ROST l-a apărat pe Opriţă, īn timpul scandalului acuzării sale, arătīnd că acesta are dreptul la libertate de exprimare, ca orice alt cetăţean romān.
"Fundamentele creştine" ale UE
25 de ani de la plecarea lui Pamfil Şeicaru Pe 20 octombrie a.c. se īmplinesc 25 de ani de la trecerea lui Pamfil Şeicaru la cele veşnice. Marele jurnalist va fi comemorat la Mănăstirea Sfīnta Ana din Orşova, ctitoria sa. Rămăşiţele pămīnteşti ale lui Pamfil Şeicaru vor fi transferate de la Cimitirul "Sf. Vineri" din Bucureşti şi īnhumate īn pronaosul bisericii mănăstirii. Apoi va avea loc un colocviu pe tema "Pamfil Şeicaru - personalitate de prima mărime a Romāniei secolului XX".
Opriţi-l pe Onişoru!
Īn cele din urmă, Onişoru a scos din mīnecă un nou regulament de acreditate a cercetătorilor cum sīnt numiţi cei care primesc permisiunea să studieze dosarele de la Securitate , care īi īmpiedică pe jurnalişti să mai publice ceva din dosarele fostei poliţii politice. Mai mult, acelaşi Onişoru intenţionează să desfiinţeze Direcţia de Cercetare a CNSAS, cea care are menirea de a studia dosarele de la Securitate şi de a dezvălui felul īn care au fost urmăriţi şi reprimaţi toţi cei care s-au opus regimului comunist. De altfel, Direcţia de Cercetare a dat publicităţii sute de lucrări pe această temă şi a organizat numeroase dezbateri şi expoziţii. Iată de ce, acest Onişoru, cu rang şi leafă de ministru, care şi-a trădat misiunea, trebuie demis. Sau, īn cel mai rău caz, el nu trebuie să mai primească un nou mandat din partea Parlamentului, īn primăvara anului viitor.
Dumnezeu să-i odihnească!
Să nu uităm "Experimentul Piteşti" Īn perioada 26 - 28 septembrie a.c. s-a desfăşurat la Piteşti al III-lea Simpozion Internaţional despre "Experimentul Criminal Piteşti - Reeducarea prin tortură". Organizatorii evenimentului au fost Primăria Piteşti, Fundaţia Culturală "Memoria" - Filiala Argeş, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici - Filiala Argeş, Institutul Romān de Istorie Recentă Bucureşti, Muzeul Judeţean Argeş. Organizatorii au arătat "că este o datorie patriotică aducerea la lumină a noi mărturii, fapte şi documente despre curajul, vitejia şi jertfa celor care au luptat contra bolşevizării Romāniei". Astfel de acţiuni ar trebui să se īnmulţească, iar parte din ele să aparţină instituţiilor statului. La această oră, statul nu acordă importanţa cuvenită istoriei romānilor din timpul terorii comuniste. Doar o serie de ONG-uri mai acţionează pentru dezgroparea cumplitelor abuzuri la care a fost supus un popor īntreg vreme de 45 de ani.
"Le Figaro" descoperă Romānia profundă
"Romānii au credinţă statornică, au o viaţă autentică. Īn Romānia, simţi că trăieşti armonios, cu trup şi suflet, nu numai trupeşte. Consumismul european a fost sancţionat de votul negativ dat de francezi Constituţiei Europene. Societatea īn care omul se simte īntreg, īn care nu este cultivat materialismul, este aceea de care astăzi avem nevoie mai mult ca oricānd. Nu trebuie să uităm nici o clipă că o societate este cu atāt mai trainică cu cāt moralitatea membrilor ei este mai aproape de Dumnezeu. Europenii apuseni trebuie să īmpărtăşească spiritul pacifist şi dragostea faţă de semeni care izvorăşte din credinţa creştin ortodoxă existentă īn acest spaţiu de aproape 2000 de ani", a declarat Leopold Sanchez.
Comemorarea lui Ioan Alexandru Asociaţia Pro-Vita Braşov a organizat, pe 23 septembrie, la Muzeul Ţăranului Romān, proiecţia filmului documentar "Mai presus de moarte, īn Iubire", dedicat operei şi memoriei poetului Ioan Alexandru. Īn acest fel au fost comemoraţi cei cinci ani de la trecerea poetului la cele veşnice. Ioan Alexandru (pe numele adevărat Ion Şandor) s-a născut la 25 decembrie 1941, īn satul Ţopa Mică, judeţul Cluj, īntr-o familie de ţărani. A absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti (1968) şi a făcut studii de specialitate īn RFG (1968-1972), ocupīndu-se, īn special, de filozofie şi limbi clasice. A debutat editorial cu volumul "Cum să vă spun" (1964). Poetul a asigurat īn literatura contemporană linia liricii filosofice, modelată īn spirit eminescian. Opera sa este cuprinsă īn peste 30 de volume. Printre premiile cu care a fost distins se numără şi cel al Uniunii Scriitorilor (1965) şi al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1981). După 1989, s-a īnscris īn PNŢCD, fiind ales şi deputat de Hunedoara (1990-1992 şi 1992-1996).
Părerea proastă despre sine a romānului Un recent sondaj de opinie, făcut de IRSOP, arată că romānii se cred inferiori europenilor, iar acest lucru īi face nefericiţi. Īn ceea ce priveşte profilul romānului mediu faţă de europeanul mediu (noţiune aiuristică folosită īn studiu, ca şi cum Romānia ar fi pe alt continent), romānii se consideră mai puţin organizaţi şi eficienţi, dar şi mai puţin morali decāt europenii. Majoritatea celor chestionaţi apreciază că sīnt la fel de inteligenţi ca europenii, dar mai puţin competenţi şi cu un nivel al īncrederii īn sine mai scăzut. Īn schimb, romānii spun că sīnt mai afectuoşi şi mai vorbăreţi. Majoritatea romānilor intervievaţi apreciază că sīnt la fel de toleranţi şi generoşi ca europenii şi că pot lucra īn echipă la fel ca aceştia. Potrivit studiului, romānii cred că europenilor le pasă mai mult de ceilalţi, sīnt mai politicoşi, cinstiţi, disciplinaţi şi mai democraţi. Ca să vezi ce face propaganda din om! Acum, sigur că e bun spiritul autocritic, dar nici chiar aşa. Şi-apoi, de unde viziunea asta idilică despre europeni?
Abolirea căsătoriei īn Suedia Un nou partid īnfiinţat īn Suedia, Iniţiativa Feministă, are īn platforma electorală abolirea căsătoriei. Gruparea se aşteaptă să primească aproximativ 20% din sufragii la următoarele alegeri. Reprezentantele partidului spun că prima măsură pe care o vor lua cīnd vor ajunge la putere va fi desfiinţarea căsătoriei, īntrucīt aceasta nu īnseamnă dragoste, "ci proprietate". "Noi vrem să promovăm coabitarea, indiferent de sex sau de numărul persoanelor implicate īntr-o relaţie", a declarat Tiina Rosenberg, fondatoarea partidului. Cu alte cuvinte, feministele vor să distrugă familia, iar īn loc să pună traiul animalic, īn care relaţiile intime īntre persoane de acelaşi sex, ca şi sexul īn grup să fie īngăduite de lege şi, prin extensie, de morala publică. Mare Ţi-e grădina, Doamne!
Parlament unicameral şi republică prezidenţială Traian Băsescu se joacă după poftă cu restul politicienilor şi cu jurnaliştii, aruncīnd, la răstipuri cīte o temă de discuţie, cum ar azvīrli un os cīinelui. Şi haita se repede să despice firu-n patru. Parlamentul a luat foc şi presa s-a isterizat, mai zilele trecute, īn faţa unor noi propuneri prezidenţiale: Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Motivul e simplu şi decent: n-avem bani de cheltuit cu atīţia trīntori şi nu are rost să existe două camere ala legislativului care să facă acelaşi lucru. Analiştii neamului şi politrucii momentului au sărit ca arşi, spunīnd că Băsescu are tendinţe dictatoriale, că vrea republică prezidenţială, că este inconştient etc. Noi credem că de data asta Băsescu are dreptate. N-ar fi rău un Parlament unicameral, cu maximum 200 de aleşi, iar republica să devină prezidenţială, ca să se termine odată circul luptelor dintre preşedinţi şi premieri care durează din 90 īncoace. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||