Al saselea patriarh si unitatea Bisericii

PF Daniel este al saselea patriarh. Deocamdata, este patriarhul majoritatii episcopilor din Biserica Ortodoxa Româna. Daca va fi si al poporului român drept-credincios, ramîne de vazut. Prea Fericitul e singurul care o poate demonstra. Ne rugam lui Dumnezeu sa o faca.

Desemnarea noului patriarh a cunoscut trei momente importante, în care s-a vazut cel mai bine starea Bisericii: campania electorala, scrutinul si întronizarea.

Pe scurt, în campanie s-a observat ca exista în Biserica o miscare de aparare a Traditiei deloc de neglijat, care lupta însa contra unor forte politice – unele oculte - impresionante; rezultatul alegerilor indica o fractura între vointa credinciosilor de rînd si cea a ierarhilor (1); iar discursul Întîistatatorului de la înscaunare marcheaza si divergentele majore din sînul Sinodului.

Analiza acestor momente ne duce la concluzia ca în BOR exista mari tensiuni, care ameninta unitatea Bisericii. Tensiuni generate pe de o parte de slaba credinta a noastra, a tuturor, pe de alta de statutul de printi ai Bisericii pe care si l-a acordat majoritatea ierarhilor. În locul pastorilor blînzi si smeriti, tamaduitori duhovnicesti si caractere modelate prin respectarea voturilor monahale, în Sinod sînt prea multi oameni bogati si orgoliosi, rafinati sforari care îsi urmaresc tenace si fara scrupule interesele. Nu e locul aici sa intru în detalii, dar sînt cunoscute afacerile, legaturile politice si manevrele de culise pentru cresterea influentei în Biserica ale unor chiriarhi.

Între, sa zicem asa, high-ecclesia si low-ecclesia exista o prapastie, care se tot adînceste pe nesimtite. Porunca ascultarii înca este respectata de marea masa de credinciosi, în ciuda nemultumirilor. Iar framîntarile de la vîrf sînt deocamdata gestionate bine de catre o mîna de vladici în care Chipul lui Hristos e pregnant.

Însa primejdia ruperii Bisericii este reala. Fericitul întru pomenire patriarh Teoctist a constientizat-o. Si credem ca marele sau merit este ca a reusit sa mentina un echilibru si sa pastreze unitatea BOR. La aceasta este chemat întîi de toate si ce de-al saselea patriarh, PF Daniel. Din discursul sau de la întronizare se pare ca a înteles aceasta. Dar dincolo de vorbe sînt asteptate faptele. Daca PF Daniel va face ce a spus (1), va fi pace si armonie, iar Prea Fericirea Sa se va dovedi patriarhul tuturor românilor.

Alegerea noului mitropolit al Moldovei va fi un test din acest punct de vedere. În cazul în care PF Daniel va impune, prin mijloacele folosite si la Mitropolia Ardealului, si în alegerile pentru Patriarhie, un apropiat "ecumenist" si/sau controversat – cu afaceri dubioase, ori cu pete la dosarul de Securitate –, se va vadi ca în 30 septembrie a încercat doar sa adoarma vigilenta contestatarilor sai. Consecintele sînt lesne de imaginat.

Claudiu Târziu

____________________________________

1. Votul hotarîtor s-a dat în Sinod. Si nu putem crede ca unui calugar de vocatie, înalt carturar, care a dat jertfa în temnitele comuniste, conducator întelept si curajos, ca ÎPS Bartolomeu Anania, românii i-ar fi preferat un profesor, calugarit la 36 de ani doar pentru a putea fi uns episcop, avînd ca principala calitate priceperea manageriala, ca ÎPS Daniel; doar nu era un concurs de director de SRL.

2. "(…) În al doilea rând, datoria noastra constanta este promovarea comuniunii fratesti, a coresponsabilitatii si a conlucrarii cu toti ierarhii din Sfântul Sinod, pentru a pastra si apara credinta ortodoxa si unitatea Bisericii noastre. (…) Speram ca dialogul, cooperarea si respectul reciproc în raport cu alte Biserici si cu alte culte religioase vor continua, acordând însa o atentie deosebita pastrarii dreptei credinte si tuturor valorilor traditionale ale Ortodoxiei. (…) Noi avem dorinta si datoria sa ramânem statornici în unitatea dreptei credinte" – din cuvîntul PF Daniel, rostit pe 30 septembrie 2007, cu prilejul întronizarii sale ca patriarh.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!