Pentru cititori de elita

Fidela ideii de elita, care a calauzit-o de la fondare, ROST intra într-o noua etapa. Una în care, nu ne îndoim, se va proba ca nu numai cei care scriu aceasta revista, ci si cei care o citesc se definesc printr-o excelenta a spiritului.

Recunoastem ca ideea de a schimba modul de difuzare si, deci, de a ne cerne altfel cititorii nu ne-ar fi venit fara ajutorul neprecupetit al capitalismului salbatic de la noi – care ne-a dovedit ca întelegerile si contractele nu fac nici cît o ceapa degerata, iar onoarea si corectitudinea sînt simple naivitati pe care le ignora orice afacerist hotarît sa se îmbogateasca.

Cum noi nu vrem sa facem parte din sistem, ci sa-l schimbam; cum nu avem nimic de pierdut, iar singura rasplata a eforturilor noastre este lucrul bine facut – nu vreun beneficiu material -, ne-am hotarît sa renuntam la colaborarea cu marii difuzori de presa. Comisioanele împovaratoare, lipsa de seriozitate, întîrzierea inadmisibila - de cîte 8 – 10 luni – a platilor, ne-a obligat sa gasim o solutie. Începînd cu 1 ianuarie 2008, revista ROST va putea fi gasita numai în marile orase si numai la anumite centre de difuzare a presei, independente, librarii si biserici, care înteleg sa cultive valoarea. Lista acestor puncte de distributie a ROST va fi facuta publica în revista si pe pagina de internet a publicatiei (www.rostonline.org/rost). În acest sens, daca printre cititorii nostri sînt oameni care pot contribui la o astfel de distributie, sînt invitati sa ne contacteze.

Iata de ce spunem ca ai nostri cititori se vor alege cu mai multa atentie, în urma trecerii la acest fel de distributie. Întîi, pentru ca nu vom mai sta pe tarabe alaturi de publicatii desucheate sau superficiale, ci vom fi numai lânga de revistele din aceeasi categorie cu a noastra. Pe urma, nefiind de gasit pe toate drumurile, vor afla locul în care revista va fi difuzata numai cei care vor dori într-adevar sa ne citeasca si se vor încumeta pentru asta la un minimum de efort – respectiv sa cerceteze librariile mai bune din oras, sa mearga la bisericile centrale sau sa ne viziteze site-ul www.rostonline.org/rost. Nu în ultimul rînd, vom avea o imagine clara a celor care sînt atasati de revista si nu vor sa piarda nici un numar, simtind ca au ceva de cîstigat din parcurgerea ei. Acestia se vor abona. Caci, totusi, cea mai buna modalitate de a va asigura ca nu scapati nici un numar din ROST ramîne abonamentul. E atît de simplu sa trimiteti 18 lei (pentru sase luni) sau 36 lei (pentru un an) pe numele Târziu Claudiu Richard, la Casuta Postala 27, Oficiul Postal 23 (sector 6), Bucuresti, specificînd, în locul de corespondenta, numele dvs, adresa completa si perioada pe are doriti abonamentul (toate scrise citet, pentru a evita orice neîntelegeri).

Firmele care detin chioscuri de distributie a presei decente, librariile, bisericile de mir si manastirile care doresc sa difuzeze ROST, ne pot contacta la numarul de telefon 0740.103.621 sau pe e-mail: revistarost@gmail.com.

Misiune ortodoxa

Am primit de la Fundatia "Sfintii Martiri Brâncoveni" din Constanta urmatorul comunicat: "În marea necredintei, a întunericului si a dezlantuirii fortelor demonice, sec. XX s-a pastrat crestin prin putinii luminatori, stiuti si nestiuti, care si-au ars viata lor pentru ca noi, cei de astazi, sa avem viu modelul trairii crestine si sa nu fim înselati a crede ca Evanghelia e litera moarta.

Ca expresie a dragostei si recunostintei pentru aceste torte vii ale vietii crestine, consideram o datorie de onoare sa-i cunoastem. Aceasta este ratiunea pentru care am hotarît sa ne alaturam efortului pe care altii l-au început deja în aceasta directie.

În cadrul fundatiei functioneaza deja o mica biblioteca axata în special pe carte religioasa si marturisire a istoriei reale, traite, nu închipuite de minti înfierbîntate spre alte idealuri !

Va rugam sa ne sprijiniti cu carti, marturii si sugestii.

Periodic vom edita rezultatele studiului. Functie de posibilitati vom extinde studiul nostru si în afara granitelor locuite de români.

Adresa noastra este: Fundatia Sfintii Martiri Brâncoveni, Constanta, str. Vasile Lupu nr. 43 , www.fundatia-smb.ro, email: fundatia_smb@yahoo.com, tel/fax 0241/ 665354, persoana de contact Iustin Petre, tel 0724.711 646."

Scrisoare de multumire Parintelui Bartolomeu

Pe 13 septembrie, a doua zi dupa alegerea patriarhului BOR, scriitorul Marcel Petrisor, Victor Roncea, coordonatorul Civic Media, Claudiu Târziu, presedintele Asociatiei ROST, si jurnalistul Cristian Curte au dat publicitatii o scrisoare deschisa catre ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, în numele grupului de credinciosi care i-a cerut ierarhului ardelean sa candideze la cea mai înalta demnitate în Biserica. Redam în continuare textul scrisorii: "Înalt Prea Sfintia Voastra, la ceas de rascruce pentru Biserica noastra stramoseasca, dorim sa va multumim, cu smerenie si plecaciune, pentru ca ati acceptat sa duceti drapelul jertfei si al suferintei fostilor detinuti politic si la alegerile pentru Scaunul Patriarhal.

«Batrînul ostean» al lui Hristos a mers, ca întotdeauna, pe Calea cea dreapta a poporului crestinat pe acest pamînt de catre însusi Sfîntul Apostol Andrei.

În opinia noastra, a celor 112 crestini ortodocsi (deveniti 170 dupa publicarea Apelului – n. red ROST) care v-am adresat un Apel de urgenta pentru soarta Bisericii Ortodoxe Române – multi fosti detinuti politic -, rezultatul alegerilor din 12 septembrie a.c. a marcat doar o noua etapa pe drumul spre mîntuirea neamului românesc.

Nu v-am zarit trist dupa vot, Prea Înalte, ci numai îngîndurat. Stim de ce. Daca se vor stîrpii orgoliile, daca se vor netezi viclesugurile, si daca un dram din iubirea lui Hristos va înobila inimile de la vladica la opinca, numai atunci pastorii Bisericii stramosesti, prin har si exemplu, vor urma învataturile duhovnicilor României si vor prelungi opera de spiritualitate a Bisericii Ortodoxe Române în spatiul crestin al Europei pîna la ceasul mîntuirii neamurilor.

Pentru aceasta, veghea si fratia profund ortodoxa în Sfîntul Sinod trebuie sa faca pereche.

Noi, cei ce am împartasit în adîncul temnitei de odinioara aceeasi speranta a mînturii prin suferinta, împreuna cu noua generatie a luptei anticomuniste, redeclansate în decembrie 1989, va uram în continuare ani multi spre propasirea adevarului si credintei în Biserica Nationala Româna.

Ramînem fideli <<Îndemnului la lupta>> rostit de poetul închisorilor comuniste, Radu Gyr.

Cu noi este Dumnezeu!"

Parintele Voicescu, comemorat la Mislea

De Sfînta Maria Mica, pe 8 septembrie, s-au împlinit zece ani de la moartea Parintelui Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ai României, ucis într-un accident rutier, dupa ce tocmai savîrsise slujba de pomenire pentru detinutele anticomuniste decedate în lagarul de femei de la Mislea (judetul Prahova). În aceasta zi, fostii detinuti politic si luptatori în rezistenta anticomunista i-au pomenit, la închisoarea de la Mislea, pe cei cazuti pentru credinta lor, în frunte cu Parintele Voicescu.

În unele din predicile sale, Parintele Voicescu insista pe caracterul demonic al comunismului: "Comunismul a vrut chiar distrugerea sufletului nostru românesc, distrugerea credintei. Credinta noastra ortodoxa, acesta a fost inamicul public numarul unu al comunismului. Dar n-au reusit, pentru ca pe Hristos nu poate sa-L învinga nimeni. Toti cîti au fost prin închisori au rezistat, iar daca n-au rezistat, atunci au murit cu gîndul ca «Hristos, care s-a salasluit în noi prin taina Sfîntului Botez, este mai puternic decît cel ce se afla în lume». Iar cei mai multi din cîti au fost acolo, în închisori, L-au avut pe Hristos."

Tiganii se pretind "urmasii" dacilor si ai romanilor

În ciuda faptului ca cele mai vechi dovezi ale existentei (trecerii) tiganilor pe teritoriul românesc dateaza din jurul lui 1400, argumente revizioniste au început a fi propagate sub pretextul anti-rasismului.

O monstra despre cum tiganii încep sa-si construiasca un discurs asupra prioritatii lor istorice în "România" ne este data într-un articol al lui Valeriu Nicolae, expert în rromi pentru Comisia Europeana si pentru Parlamentul European, lider a diverse ONG-uri cu acelasi obiect al muncii "apararea drepturilor" tiganilor. La adresa de internet http://www.ergonetwork.org/culture.htm poate fi citit textul integral, din care am retinut: "Roma have lived in Romania since the beginning of the first millennium, hundreds of years before even an incipient Romanian state or language existed." Pe româneste, romii/tiganii ar fi trait în România de la începutul primului mileniu de dupa Hristos, cu sute de ani înainte ca statul român sau limba româna sa fi existat.

Astfel de afirmatii sînt raspîndite în toata lumea prin diverse Newsletters.

Inutil sa mai anticipam ce va deveni un asemenea discurs în perspectiva anuntata (si asteptata de unii) a schimbarii proportiilor compozitiei etnice a populatiei României.

Liviu Bordas, un tânar carturar, cercetator, a descoperit acest asalt tiganesc si l-a facut cunoscut pe internet, pentru a-i preveni pe cei care ar trebui sa apere interesele românesti, dar si pentru a protesta fata de acest revizionism obraznic. Liviu Bordas se asteapta însa ca toti cei care vor contrazice aceasta pozitie, de data recenta, a unor lideri tigani sa fie "acuzati de rasism, etnicism, nationalism ... si tot restul ... Si sa nu se mire daca, în loc de traditionala înjuratura, vor fi trimisi în mod savant acolo de unde au venit stramosii lor înainte de a-si constitui o limba si un stat prin care i-au înrobit pe bastinasii rromi". Ne asumam riscul oricarei etichetari si spunem adevarul.

Canonizarea sfintilor din închisori

Duminica, 30 sept. a.c., începînd cu ora 23.00, Claudiu Târziu, directorul revistei ROST, a fost invitat la emisiunea "Luminile noptii – cultura si spiritualitate", realizata de Cristian Curte la Radio România Actualitati. Tema editiei a fost necesitatea canonizarii celor ucisi pentru Hristos în timpul regimului comunist din România.

A avut o interventie înregistrata si monahul Moise de la Manastirea Oasa - Alba, autor al recentei carti despre Valeriu Gafencu, Sfîntul închisorilor.

Tema a fost prilejuita de întronizarea noului patriarh al BOR, PF Daniel, caruia unul dintre sustinatorii sai, publicistul Cristian Badilita îi recomanda într-un articol din "Ziua", pe 24 septembrie, ca primul pas în pastorirea BOR sa fie canonizarea martirilor de sub regimul comunist. Iata o afirmatie a lui Badilita cu care sîntem de acord. Canonizarea celor omorîti în temnita pentru Hristos ar fi un gest salvator pentru multi dintre noi, caci, asa cum spune Avva Iustin Parvu, de la Manastirea Petru Voda, daca ne bate Dumnezeu o face si pentru ca nu ne cinstim sfintii acestia.

Preferatul PF Daniel pentru Mitropolia Moldovei?

Jurnalistul Florian Bichir de la "Evenimentul zilei", zelos sustinator al ÎPS Daniel în alegerile pentru demnitatea de patriarh (el spunînd despre mitropolitul de atunci al Moldovei enormitatea: "este singura sansa a Biserici"), pare sa-si continue misia de purtator de cuvînt neoficial al noului Întîistatator al BOR. El trece în revista candidaturile – date ca sigure – la scaunul de mitropolit lasat liber de ÎPS Daniel prin accederea sa la tronul patriarhal: ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Tîrgovistei, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Casian al Dunarii de Jos si PS Ioan al Covasnei si Harghitei. Ne cam îndoim, caci asupra capetelor lui Nifon, Teodosie si Casian stau niscaiva dosare de turnatori la Securitate – cel putin asa reiese din ultimele informatii scurse din CNSAS. Mai mult, ÎPS Nifon rimeaza mai degraba cu trecutul ceausist decît cu viitorul. ÎPS Casian i-ar sluji de minune interesele PF Daniel, conducînd cu mîna de fier afacerile lasate de noul patriarh în Mitropolia Moldovei. Numai ca, pe lînga dosarul Secu si prietenia cu Prea Fericitul, mai atîrna si capitalul de simpatie de simpatie pe care îl are în sînul Sinodului. PF Daniel încearca acum sa domoleasca suspiciunile si pare înclinat mai degraba sa faca un compromis cu "tabara conservatoare", decît sa-si impuna un om cu forta. Suirea PS Ioan pe scaunul mitropolitan al Moldovei ar putea fi acest compromis. E cunoscut ca ierarhul acesta este, pe de o pate, bun român, excelent administrator – se vede prin tot ce a cladit din nimic în Harghita si Covasna -, fidel traditiei si pe de alta parte un sustinator al lui Daniel la patriarhie.

Revenind la Bichir, acesta afirma, în maniera "bizantina", ca toti sînt buni, dar ca mai bun ar fi PS Ioachim Bacaoanul (foto), Episcop-vicar al Romanului. Si ca, la o adica, l-ar prefera si pe PS Corneliu Bârladeanu, episcop-vicar la Husi (acela care l-a tratat ca pe un cîine pe parintele Daniel Corogeanu de la Tanacu). De ce? Pentru ca acestia sînt tineri. Daca vîrsta poate fi un criteriu, nici Ioan (n. 1951) nu e mult mai batrîn decît Ioachim (n. 1954), iar Teodosie (n. 1955) si Casian (1955) sînt chiar o tîra mai tineri.

Dar Bichir mai are si alte argumente: "PS Ioachim nu a putut iesi din tara pîna în 1990, iar Securitatea s-a opus hirotonirii sale de nenumarate ori (daca o fi adevarat, are deci un punct suplimentar fata de Casian si Teodosie – n. red. ROST ).

Are studii stralucite la Paris, unde a facut un doctorat (1994 – n. red. ROST ) despre Dumitru Staniloae (m. 4 oct. 1993 – n. red. ROST ), singura teza despre acesta cînd era în viata (subl. red.). A înfiintat prima manastire româneasca în Occident (...) Iar PS Ioachim mai are doua mari atuuri: este moldovean si este iubit de calugari, care vad în el unul de-al lor".

Ciudat cum astazi cei mai aprigi "ecumenisti" din Biserica noastra cauta sa se legitimeze cu ucenicia facuta pe lînga sau cu doctoratele despre Parintele Staniloae – care altminteri îi combate viguros pe heterodocsi în scrierile sale si respinge ecumenismul. "Eu nu prea sînt pentru ecumenism; socotesc ca ecumenismul este produsul masoneriei; iarasi vor sa relativizeze credinta adevarata. Ecumenismul este pan-erezia timpului nostru", spunea Parintele Staniloae într-un interviu, la începutul anilor ’90, reprodus de revista "Scara" în 1999.

Cît despre "popularitatea" de care s-ar bucura PS Ioachim în manastirile moldave - este lesne sesizabila la fata locului.

Una peste alta, credem ca Bichir ne indica preferatul PF Daniel la Mitropolia Moldovei. Tocmai pentru ca Ioachim este mai putin cunoscut de lumea larga si deci mai greu de contestat, se pare ca nu a avut legaturi cu politia politica, a facut studii în strainatate, este de vîrsta apropiata cu patriarhul si prin aceasta Daniel ar da semn ca vrea sa înoiasca ierarhia. În plus, PS Ioachim îi este loial PF Daniel, are acelasi fel de a actiona - amestec de duritate si siretenie - si cunoaste destul de bine bucataria Mitropoliei Moldovei.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!