Văzutele şi nevăzutele

Văzutele şi nevăzutele (Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2004) se înscrie în suita volumelor de eseuri începută cu Sacru şi melancolie, continuată cu Nodul gordian şi Tentaţia mizantropiei. Formula jurnalului a fost abandonată explicit, nu şi implicit, pe alocuri. Cartea urcă în patru trepte oarecum distincte, iradiind puternic din secţiunile a II-a şi a III-a, care, potrivit autorului, ar putea fi intitulate, împreună, Tentaţia filantropiei. O parte din texte, acum revizuite sau cosmetizate stilistic, au apărut în revistele Rost, Convorbiri Literare, LA&I, Cuvîntul (pe vremea cînd era condus de Tudorel Urian) şi 22.

Dan Lucinescu

Omul – creaţie divină

În această carte (Ed. Siaj, Bucureşti, 2004), autorul abordează problemele complexe care frămîntă gîndirea umană, avînd conştiinţa dificultăţii acestei incursiuni, care nu poate fi exhaustivă. În răspunsurile pe care le formulează, Dan Lucinescu urmează o cale străbătută înaintea sa de personalităţi ortodoxe exemplare, cum sînt Părintele Arsenie Boca, Părintele Ilie Cleopa şi Părintele Dumitru Stăniloae. Prima parte este rezervată fenomenelor existenţei, precum dualismul suflet-corp, interacţiunea acestora, consideraţii privind raţiunea, afectul şi voinţa. În partea a doua este tratată Îndumnezeirea sau Calea Mîntuirii.

Grigore Gr. Alexandrescu

Lichidarea burgheziei române. O mărturie

Cartea (Ed. Babel, Bacău, 2004) este constituită din fragmente ale memoriilor lui Grigore Gr. Alexandrescu, una dintre personalităţile de seamă ale anilor ’40, căzută într-o nedreaptă uitare după instaurarea comunismului în România. Fost mare industriaş, fost profesor universitar şi senator, Alexandrescu a fost una dintre nenumăratele victime ale comunismului. A fost aruncat în puşcărie fără vină, averea i-a fost confiscată, iar după eliberare nu şi-a mai găsit nici un loc de muncă onorabil şi a fost continuu urmărit de Securitate. Viaţa lui Grigore Gr. Alexandrescu mărturiseşte despre mărirea şi decăderea burgheziei, iar mărturia sa este o probă utilă într-un obligatoriu proces al comunismului.

Simion Mehedinţi-Soveja

Altă creştere. Şcoala muncii

În cuvîntul înainte semnat de Pr. Conf. Dr. Vasile Gordon sîntem lămuriţi de ce cărţile lui Simion Mehedinţi, ca şi aceasta pe care o semnalăm (Ed. Axia, Craiova, 2003), sînt cu prioritate necesare tineretului român. "Pentru că el (Simion Mehedinţi – n.red.), ca nimeni altul, s-a implicat cu dăruire jertfelnică în cîmpul educaţiei tineretului, susţinînd cu fermitate valorile morale fără de care nu-i posibilă civilizaţia unui popor: credinţa, munca, onoarea şi iubirea de Neam", scrie Părintele Vasile Gordon. Şi continuă, redînd unele fraze pline de miez din scrierile despre muncă ale lui Simion Mehedinţi: "Cum munceşti, aşa gîndeşti şi tot aşa vorbeşti!"; "Spune-mi ce munceşti, ca să-ţi spun cine eşti!"; "Ţinta cea mai înaltă a educaţiei e să formeze caractere, iar caracterul nu e un dar, ci o sumă de deprinderi tari, dobîndite prin muncă". Ajungem astfel la idealul educaţiei sănătoase: formarea caracterului – caracter care, pe linia semnatică a cuvîntului grecesc din care se trage, însemnă ceea ce educatorul dăltuieşte în sufletul tînărului.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!