2% pentru Asociatia ROST


Publicaţie lunară editată de Asociaţia ROST



 


Cum ne puteţi ajuta | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva

numărul 19, septembrie 2004

Sumarul revistei







Ce ne oferă Europa?

 

Am meditat mai adīnc la vremurile noastre, dacă nu cumva procesul se prelungeşte, dacă nu cumva viziunea dostoievskiană a mers dincolo de comunism. Dumnezeu ne-a ajutat şi am scăpat de povara comunismului, prin jertfele din decembrie ‘89, intrīnd īntr-o altă eră. Iată īnsă că avem o altă perspectivă: dacă ne-am confruntat cu Răsăritul bolşevic, de data aceasta ne īndreptăm cu faţa către Occidentul european (care se autodefineşte drept "Europa" īnsăşi şi care ne invită să intrăm īn ea, ca şi cum noi n-am fi fost niciodată europeni).

 

Īn privinţa aceasta, dacă trebuie să fac o paranteză şi vreau să o fac, doresc să afirm că noi am fost īntotdeauna europeni şi că nu poate fi vorba de o "intrare" a noastră īn Europa, ci de regăsirea noastră īn Europa, sau mai precis de regăsirea Europei īn noi.

Ne e greu să fim trataţi ca nişte primitivi, cu toată sărăcia noastră, uitīnduse că dacă suntem astăzi săraci şi īnapoiaţi datorită comunismului, este şi prin faptul că Occidentul ne-a livrat, aproape gratuit, acestuia. Lucrurile acestea sunt ştiute. Cred că Apusul nu are dreptul să ne umilească, aşa cum a īncercat şi īncearcă; fără să fac politică, trebuie să subliniez atitudinea tot mai demnă a ţării noastre īn acest context european.

Nu aşteptăm spiritualitate din Occident, pentru că nu o are. Uneori suntem trataţi ca nişte "balcanici", uitīndu-se că suntem la nordul Dunarii şi, că, geografic, nu facem parte din Balcani. Ei, şi dacă am face? Alexandru Paleologul spune că, la urma urmei, chiar daca am fi balcanici n-ar fi nimic ruşinos īn asta. Platon, Aristotel şi Sofocle au fost balcanici. Iar eu aş adăuga: toată doctrina teologica a lui Toma d’Aquino s-a sprijinit pe Aristotel, pe un balcanic. Iar dacă este vorba de civilizaţie, ar trebui să ne amintim că, īn jurul anului 1000, bazileii şi principesele Bizanţului aveau băi de marmură, īn timp ce curtenii lui Carol cel Mare se scarpinau de păduchi şi rīie.

Aşadar, dacă este vorba de o Europă, si anume de adevărata Europă, noi am avut īntodeauna viziunea şi trăirea ei. Europa este sinteza gīndirii elene, a spiritualităţii creştine şi a civilizaţiei romane. Este singura Europă pe care o recunoaştem, dar şi cea care ni se refuză. Ni se propune īn schimb, o Europă construită eminamente pe economie şi politică; nici cea mai mică adiere de cultură, că de religie nu mai vorbim. Dacă aceasta este Europa care ni se īmbie, nu avem nevoie de ea!

Mai degrabă o invităm să se īndrepte ea către noi, pentru ca să se redescopere pe ea īnsăşi; noi nu avem de cerşit ci de oferit.

Ce ni se propune? Economicul-pīinea. Prin pīine ni se cere libertatea. De aici, pretenţiile aberante care ni se pun īn faţă, a fi acceptaţi īn această Europă: homosexualitatea, viciul, avortul, desfrīul, sexualitatea, pornografia, adică tot ceea ce poate fi mai rău īn viaţa unei societăţi, nişte rele pe care noi ca popor, īn frunte cu biserica şi din fericire īn frunte cu tineretul nostru creştin ortodox, le respingem cu toată fermitatea, pentru că nu vrem ca, cu pretul "intrării" noastre īn Europa să ne pierdem propria identitate naţională.

Aşadar: economie, pīine, robire. Īn al doilea rīnd: "miracolul". Nici pomeneală de vreun miracol īn numele lui Dumnezeu, aşa cum īncerca cel puţin, marele inchizitor. Nu, "ci miracolul" zborului cosmic, al electronicii, al calculatorului, al ingineriei genetice: un miracol perpetuu, pe care fascinaţi va trebui să-l acceptam īn locul minunilor lui Dumnezeu.

Şi īn al treilea rīnd, tot prin economic: puterea şi prin putere, autoritatea.

Nu mai este aceea a comunismului, ci aşa-ziselor "Mari puteri", cele īndrituite să hotărăscă pentru popoarele mici.

Pentru intrarea īn Europa ni se cere să fim toleranţi cu toate cele care ne smulg din credinţa noastră.

Verbul "a corupe", īn accepţia termenului grecesc, īnseamnă a altera nu numai prin descompunere ci şi prin amestec. Toate formele de sincretism religios care ni se propun, īncepīnd cu New Age şi terminīnd cu tot felul de combinaţii īntre diferite secte neo-protestante, care alcătuiesc federaţii "evanghelice" şi "evanghelizatoare", şi care caută să ne ameţească prin aceste oferte foarte comode, seducătoare, deseori toate acestea sunt forme şi manifestări ale corupţiei spirituale.

E bine să ştiţi că, pe măsură ce aceste invazii devin tot mai radicale, dar ne propun, īn mod repetat şi stăruitor, "toleranţa", e bine să ştiţi că toleranţa trebuie să funcţioneze pīnă īn clipa cīnd īncepe abuzul! Din momentul īn care celălalt abuzează de toleranţa mea, aceasta īncetează şi trebuie să īnceteze.

De aceea, personal, voi deveni intolerant, chiar cu riscul de a fi catalogat drept fundamentalist. La urma urmei, dacă e vorba de "fundamentalism", primul fundamentalist a fost īnsuşi Iisus Hristos: "Īnapoia Mea, satano!"

 

ĪPS Bartolomeu Anania


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!