2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numărul 31, septembrie 2005

Sumarul revistei












Politicienii n-au credit la romāni

Īntr-un studiu realizat de grupul GfK, 82% dintre respondenţi au declarat că nu au īncredere īn politicienii romāni. Īn schimb, 90% dintre romāni au īncredere īn profesori, 85% - īn militari, 84% - īn preoţi, 82% - īn doctori, 69% - īn jurnalişti, 57% - īn avocaţi, 48% - īn poliţişti şi 47% - īn manageri.

 

Toma Caragiu ar fi avut 80 de ani

S-au īmplinit 80 de ani de la naşterea lui Toma Caragiu (mort īn cutremul din 4 martie 1977, la numai 52 de ani). Singurul loc īn care a fost omagiat uriaşul actor a fost Ploieştiul, oraşul al cărui teatru l-a condus īntre anii 1953-1965. Ce tristă şi nedreaptă e uitarea care se aşterne peste amintirea unor valori ale noastre.

 

Crucea Roşie renunţă la cruce

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii urmează să-şi schimbe simbolul, crucea roşie, cu un romb roz, informează cotidianul italian Libero. Cotidianul citat relatează că Italia laică nu mai tolerează simbolul Crucii Roşii, pe care-l vede īn relaţie cu religia creştină. Rombul ori cristalul roz, urmează să fie folosit ca un "simbol protectiv īn timp de război". Celelalte embleme, crucea roşie (elveţiană), semiluna musulmană sau steaua lui David vor continua să fie folosite la manifestaţii culturale. Dacă unii dintre oameni sīnt atīt de deranjaţi de semnul crucii, e clar că sīnt īndrăciţi. Iar dacă īndrăciţii īncep să impună regulile, e limpede spre ce ne īndreptăm: spre autodistrugere.

 

Un om de dreapta la Cultură şi Culte

Adrian Iorgulescu, fost lider al UFD şi şef al Uniunii Compozitorilor, a fost numit, după o penibilă perioadă de bīlbīială administrativă, ministru al Culturii şi Cultelor. Astfel, celor cīteva figuri luminoase din actualul guvern li s-a alăturat īncă un om de dreapta, priceput şi hotărīt să facă reformă. Īnsă, stīngiştii bezmetici veghează şi n-au pierdut prilejul să-şi spună public bănuielile pe care le au asupra noului minstru. William Totok, de pildă, īn articolul dedicat lui Adrian Iorgulescu, aminteşte trecutul politic al acestuia (astăzi, unul dintre liderii PNL) şi īi critică fugar cartea Dreapta. Principii şi perspective. După Totok, īn volum Iorgulescu "pledează pentru un stat antitotalitar, dar viril, citează cu o empatie nedisimulată din scrierile neo-fascistului italian Julius Evola (care susţinea teza privind «rasa spiritului») sau din Alain de Benoist (teoreticianul Noii Drepte franceze şi un guru al dreptei intelectuale radicale europene), propune un elitism īn care amestecă demofilia cu democraţia, apreciind, īn conformitate cu scrierile lui Blaga, că «trăsăturile etnice» sunt «ancestrale, apriorice, eterne, imuabile şi reflectă structura sufletească dintotdeauna a poporului»" (Filosofia populismului, 9 aug. 2005, ziarul "Ziua"). Ei, şi?

Un alt frustrat, Gabriel Andreescu, preia ştafeta şi se lansează īntr-o critică a dispărutei UFD şi a cărţii lui Iorgulescu (Intenţiile noului ministru al Culturii şi Cultelor, tot īn "Ziua", 11 aug. 2005). Īn continuare redă cīteva declaraţii făcute la instalare de Iorgulescu şi conchide: "Cele cīteva consideraţii ale noului ministru al Culturii şi Cultelor trimit mai curīnd la logica discursului UFD". Logică UFD, care, vezi bine, după Andreescu e demnă de pus la stīlpul infamiei.

 

Anticriştii atacă iarăşi Catedrala

Abia instalat, noul ministrul al Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a intrat īn conflict cu o mai veche contestatară a Bisericii Ortodoxe: Asociaţia pentru Libertatea de Conştiinţă (ALC). Iorgulescu declarase că intenţionează să se ocupe īn mod deosebit de finalizarea unui proiect care aşteaptă de prea multă vreme, construirea Catedralei Mīntuirii Neamului. Şi că, īn acest sens, vor fi alocate şi fonduri de la bugetul de stat. ALC a luat foc, ameninţīnd că va ataca ministerul īn justiţie şi va protesta īn fel şi chip, pentru că nu ar fi corect ca toţi contribuabilii să suporte din impozite şi taxe construcţia. ALC se face că nu ştie că 87% dintre contribuabili s-au declarat ortodocşi.

Acestei organizaţii de anticrişti īi stă īn gīt faptul că statul a dat Bisericii un teren pe care să fie ridicată catedrala. Dar nu vrea să-şi amintească de cele cinci biserici care au fost demolate de comunişti (iar pămīntul a fost luat cu japca de stat) chiar īn zona unde ar trebui cladită noua catedrală.

 

Delirul comic al lui N. Manolescu

Ne-am bucurat cīnd şefia Uniunii Scriitorilor a intrat pe mīna criticului Nicolae Manolescu. Īl ştiam un om cult, cu bun simţ şi credeam că eşecurile politice l-au mai īnţelepţit. Măcar pīnă īntracolo īncīt să nu scrie despre ce nu cunoaşte. Ne-am īnşelat. Distinsul cărturar se face de rīs cu un text despre "oribila crimă de la mănăstirea vasluiană Tanacu" (Exorciştii, "Romānia Literară", nr. 27/ 13 iul. 2005). Īntre altele, Manolescu este uimit că preoţii cred că există diavolul şi că acesta chinuie uneori trupurile unor oameni. Pe urmă, oiştea-i scapă definitiv īn gard: "Mistificarea exorcistă se bucură de doi aliaţi foarte credibili. Cel dintīi este Biserica īnsăşi. După 1989 a devenit aproape o modă sfinţirea diferitelor monumente istorice. (…) Anual, ierarhii Bisericii Ortodoxe scot la iveală moaştele diverşilor sfinţi, īnşelīndu-şi credincioşii pe care-i determină să creadă că nişte mumii sīnt capabile a-i vindeca de scabie ori de alte boli. (…) Al doilea aliat este presa scrisă şi mass-media. Īn numele creşterii audienţei, aproape că nu există ziar ori canal de televiziune care să nu ne arunce zilnic praf īn ochi cu zodiacul matinal. De la ştiri lipsesc rareori reportajele despre vrăjitoare sau prezicătoare şi alte asemenea reprezentante ale superstiţiei şi ignoranţei. (…) Legătura dintre toate aceste īnşelătorii, girate moral de biserică şi de mass-media, şi crima de la Tanacu este cīt se poate de evidentă. S-a instalat treptat īn mintea oamenilor ideea că răul nu le vine de la semenii lor, ci de la īnsuşi diavolul".

Cristian Badiliţă l-a pus la punct (īn N. Manolescu, teolog - "Adevărul literar şi artistic", nr. 778 din 26 iul. 2005) īntr-o manieră dură dar corectă: "Mai īntīi de toate, trebuie să spun că editorialul mi-a produs o mare satisfacţie «intelectuală»: el ar merita inclus īntr-o antologie a delirului comic romānesc, preluat de facultăţile de teologie din ţară şi propus ca subiect-pretext la un examen de admitere īn seminar. Pe de altă parte, articolul nu este doar rodul minţii dlui Manolescu, ci este expresia unui īntreg curent de opinie, intelectualisto-ignaro-ateist (cu pretenţii de occidentalism bovaric), care, din nepăsare, lipsă de respect faţă de adevăr şi aroganţă, construieşte o critică a religiei creştine amalgamīnd date fără nici o legătură īntre ele şi trăgīnd dintr-un scenariu subiectiv, doldora de prejudecăţi ideologice, concluzii cu pretenţie de obiectivitate salutară. (…) A califica pelerinajele la locurile sfinte şi cultul moaştelor drept «mistificări» nu e doar o jignire adusă sutelor de mii de creştini a căror fervoare se vede redusă la zero de un critic literar neatent, dar şi o afirmaţie care te descalifică şi te taxează ca intelectual. Accidentul de la Tanacu ne-a afectat pe toţi creştinii ortodocşi romāni, de la Patriarh pīnă la ultimul laic. A-l transforma īn pretext de răzbunare pe īntreaga Ortodoxie, mi se pare necinstit şi vulgar". Subscriem.

 

Holocaustul – cu probe şi fără probe

Guvernul a īnfiinţat, la īnceputul lunii august, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Romānia "Elie Wiesel". La baza fondării acestei instituţii a stat raportul Comisiei de cercetare a holocaustului, condusă de Elie Wiesel, raport care este īnsă doar un şir de afirmaţii, fără vreun probatoriu. Institutul va avea 30 de angajaţi şi va beneficia anual de finanţare de la bugetul de stat (opt miliarde de lei vechi au fost deja trecuţi īn contul său numai pentru cele patru luni rămase din acest an).

Este foarte ciudat că onor guvernul nostru, īnainte de a avea o astfel de iniţiativă, nu a cerut probe că īn Romānia fost un holocaust īmpotriva evreilor şi să depisteze vinovaţii pentru acesta. Somat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici să prezinte scuze, īn numele statului romān, pentru suferinţele la care au fost supuşi milioane de romāni de către statul comunist, preşedintele Traian Băsescu a cerut… probe. Preşedintelui nu-i sīnt de ajuns mărturiile date de 15 ani īncoace de sute de foşti deţinuţi politici, nici scriptele puşcăriilor, nici cele ale cimitirelor, nici descoperirile istoricilor. Īncă vrea probe. Dar īn cazul holocaustului contra evreilor, nici o autoritate a statului nu are nevoie de probe. Apropo de dovezi, trebuie reţinut că, după o campanie de doi ani, timp īn care Centrul "Wiesenthal" a pus un preţ de 10.000 de dolari pe capul fiecărei persoane care a participat la holocaust şi care va fi deferită justiţiei, la Parchetul Militar au ajuns să fie cercetaţi doar patru romāni pentru presupuse crime de război. Unul a murit īn 2003, unul este azi cetăţean german, iar doi, nonagenari, locuiesc īn Romānia. Pe aceştia īi vor lua procurorii la anchetă, dar, din dezvăluirile presei reiese că, cel puţin īn cazul unuia, nu prea sīnt dovezi. Totuşi, dacă admitem că a fost holocaust īn Romānia, unde sīnt vinovaţii?

 

Leafa romānească, īn urma celei bulgăreşti

Romānia se situează pe ultimul loc īn topul statelor Uniunii Europene şi al celor candidate la salariul minim pe economie din ianuarie 2005. Cu cei doar 72 euro, ne plasăm īn urma Bulgariei, unde salariul minim este de 77 euro. După cum arată un studiu recent al institutului de statistică al UE, Eurostat, Romānia s-a aşezat pe ultima poziţie şi īn 2004, cu 69 euro, după ce īn 2003 a ocupat penultima treaptă, cu 73 euro, īnaintea Bulgariei, unde, la vremea aceea, cel mai mic salariu era de 51 euro.

 

ĪPS Daniel are probleme cu "oculta"

ĪPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, a spus, la o īntīlnire cu toţi stareţii din eparhie, că apărătorii lui Daniel Corogeanu, fostul duhovnic de la Mănăstirea Tanacu, sīnt plătiţi de către "forţe oculte străine". ĪPS Daniel nu poate crede că există oameni care nu au nevoie de răsplată cīnd e vorba să se facă dreptate. Īntīmplător, pe unul dintre avocaţi, Antonie Popescu, īl cunoaştem bine. Īl ştim că este un om credincios şi doritor de dreptate. Mitropolitul Moldovei nu se dovedeşte un bun părinte aruncīnd oprobiul public asupra unei astfel de persoane.

Īn aceeaşi īntrunire, īnaltul ierar a schiţat, destul de confuz, o teorie a conspiraţiei, potrivit căreia o parte dintre stareţii şi duhovnicii ortodocşi romāni fac parte dintr-o "ocultă străină", ceva īmpotriva Ortodoxiei (!!!) şi… politizată. Oare chiar crede aşa ceva? Se pare că da. Şi nu doar Īnalt Prea Sfinţia Sa. Īntr-un număr trecut din ROST arătam că un preot din Bucureşti, Pr. Adrian Gabor, profesor la Facultatea de Teologie, a spus cam aceleaşi poveşti pe un post de televiziune. Īncă nu ne-am lămurit dacă a fost intoxicat sau dacă a slujit un plan.

 

Marşurile homosexualilor, interzise īn Bulgaria

Primăria din Varna, cel mai mare oraş bulgar de pe litoralul Mării Negre, a interzis o demonstraţie internaţională a homosexualilor şi travestiţilor, dīnd astfel curs poziţiei exprimate de Biserica Ortodoxă, care ameninţase cu manifestaţii de protest.

Iată o atitudine normală īntr-o ţară, băgăm de seamă seamă, care nu şi-a lepădat credinţa. Biserica a cerut expres (nu ca la noi) interzicerea unei acţiuni de propagandă homo, iar autorităţile au luat o decizie corectă. Şi Bulgaria vrea să intre īn UE, dar nu acceptă compromisuri mari pentru asta. Să vedem cīt va rezista, căci pederaştii au promis că vor face presiuni pīnă cīnd vor căpăta dreptul de a organiza anual un festival gay la Varna.

Īntre timp, la noi, după marşul homosexualilor şi după difuzarea prin şcoli a unei broşuri de propagandă homo, doi pederaşti i-au cerut preşedintelui Băsescu, prin intermediul unui ziar central, să legalizeze căsătoriile īntre persoane de acelaşi sex.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!