|
||||||||||||||||||||||||
| numărul 31, septembrie 2005 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Politicienii n-au credit la romāni Īntr-un studiu realizat de grupul GfK, 82% dintre respondenţi au declarat că nu au īncredere īn politicienii romāni. Īn schimb, 90% dintre romāni au īncredere īn profesori, 85% - īn militari, 84% - īn preoţi, 82% - īn doctori, 69% - īn jurnalişti, 57% - īn avocaţi, 48% - īn poliţişti şi 47% - īn manageri.
Toma Caragiu ar fi avut 80 de ani
Crucea Roşie renunţă la cruce Comitetul Internaţional al Crucii Roşii urmează să-şi schimbe simbolul, crucea roşie, cu un romb roz, informează cotidianul italian Libero. Cotidianul citat relatează că Italia laică nu mai tolerează simbolul Crucii Roşii, pe care-l vede īn relaţie cu religia creştină. Rombul ori cristalul roz, urmează să fie folosit ca un "simbol protectiv īn timp de război". Celelalte embleme, crucea roşie (elveţiană), semiluna musulmană sau steaua lui David vor continua să fie folosite la manifestaţii culturale. Dacă unii dintre oameni sīnt atīt de deranjaţi de semnul crucii, e clar că sīnt īndrăciţi. Iar dacă īndrăciţii īncep să impună regulile, e limpede spre ce ne īndreptăm: spre autodistrugere.
Un om de dreapta la Cultură şi Culte Adrian Iorgulescu, fost lider al UFD şi şef al Uniunii Compozitorilor, a fost numit, după o penibilă perioadă de bīlbīială administrativă, ministru al Culturii şi Cultelor. Astfel, celor cīteva figuri luminoase din actualul guvern li s-a alăturat īncă un om de dreapta, priceput şi hotărīt să facă reformă. Īnsă, stīngiştii bezmetici veghează şi n-au pierdut prilejul să-şi spună public bănuielile pe care le au asupra noului minstru. William Totok, de pildă, īn articolul dedicat lui Adrian Iorgulescu, aminteşte trecutul politic al acestuia (astăzi, unul dintre liderii PNL) şi īi critică fugar cartea Dreapta. Principii şi perspective. După Totok, īn volum Iorgulescu "pledează pentru un stat antitotalitar, dar viril, citează cu o empatie nedisimulată din scrierile neo-fascistului italian Julius Evola (care susţinea teza privind «rasa spiritului») sau din Alain de Benoist (teoreticianul Noii Drepte franceze şi un guru al dreptei intelectuale radicale europene), propune un elitism īn care amestecă demofilia cu democraţia, apreciind, īn conformitate cu scrierile lui Blaga, că «trăsăturile etnice» sunt «ancestrale, apriorice, eterne, imuabile şi reflectă structura sufletească dintotdeauna a poporului»" (Filosofia populismului, 9 aug. 2005, ziarul "Ziua"). Ei, şi? Un alt frustrat, Gabriel Andreescu, preia ştafeta şi se lansează īntr-o critică a dispărutei UFD şi a cărţii lui Iorgulescu (Intenţiile noului ministru al Culturii şi Cultelor, tot īn "Ziua", 11 aug. 2005). Īn continuare redă cīteva declaraţii făcute la instalare de Iorgulescu şi conchide: "Cele cīteva consideraţii ale noului ministru al Culturii şi Cultelor trimit mai curīnd la logica discursului UFD". Logică UFD, care, vezi bine, după Andreescu e demnă de pus la stīlpul infamiei.
Anticriştii atacă iarăşi Catedrala
Acestei organizaţii de anticrişti īi stă īn gīt faptul că statul a dat Bisericii un teren pe care să fie ridicată catedrala. Dar nu vrea să-şi amintească de cele cinci biserici care au fost demolate de comunişti (iar pămīntul a fost luat cu japca de stat) chiar īn zona unde ar trebui cladită noua catedrală.
Delirul comic al lui N. Manolescu
Cristian Badiliţă l-a pus la punct (īn N. Manolescu, teolog - "Adevărul literar şi artistic", nr. 778 din 26 iul. 2005) īntr-o manieră dură dar corectă: "Mai īntīi de toate, trebuie să spun că editorialul mi-a produs o mare satisfacţie «intelectuală»: el ar merita inclus īntr-o antologie a delirului comic romānesc, preluat de facultăţile de teologie din ţară şi propus ca subiect-pretext la un examen de admitere īn seminar. Pe de altă parte, articolul nu este doar rodul minţii dlui Manolescu, ci este expresia unui īntreg curent de opinie, intelectualisto-ignaro-ateist (cu pretenţii de occidentalism bovaric), care, din nepăsare, lipsă de respect faţă de adevăr şi aroganţă, construieşte o critică a religiei creştine amalgamīnd date fără nici o legătură īntre ele şi trăgīnd dintr-un scenariu subiectiv, doldora de prejudecăţi ideologice, concluzii cu pretenţie de obiectivitate salutară. ( ) A califica pelerinajele la locurile sfinte şi cultul moaştelor drept «mistificări» nu e doar o jignire adusă sutelor de mii de creştini a căror fervoare se vede redusă la zero de un critic literar neatent, dar şi o afirmaţie care te descalifică şi te taxează ca intelectual. Accidentul de la Tanacu ne-a afectat pe toţi creştinii ortodocşi romāni, de la Patriarh pīnă la ultimul laic. A-l transforma īn pretext de răzbunare pe īntreaga Ortodoxie, mi se pare necinstit şi vulgar". Subscriem.
Holocaustul cu probe şi fără probe
Este foarte ciudat că onor guvernul nostru, īnainte de a avea o astfel de iniţiativă, nu a cerut probe că īn Romānia fost un holocaust īmpotriva evreilor şi să depisteze vinovaţii pentru acesta. Somat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici să prezinte scuze, īn numele statului romān, pentru suferinţele la care au fost supuşi milioane de romāni de către statul comunist, preşedintele Traian Băsescu a cerut probe. Preşedintelui nu-i sīnt de ajuns mărturiile date de 15 ani īncoace de sute de foşti deţinuţi politici, nici scriptele puşcăriilor, nici cele ale cimitirelor, nici descoperirile istoricilor. Īncă vrea probe. Dar īn cazul holocaustului contra evreilor, nici o autoritate a statului nu are nevoie de probe. Apropo de dovezi, trebuie reţinut că, după o campanie de doi ani, timp īn care Centrul "Wiesenthal" a pus un preţ de 10.000 de dolari pe capul fiecărei persoane care a participat la holocaust şi care va fi deferită justiţiei, la Parchetul Militar au ajuns să fie cercetaţi doar patru romāni pentru presupuse crime de război. Unul a murit īn 2003, unul este azi cetăţean german, iar doi, nonagenari, locuiesc īn Romānia. Pe aceştia īi vor lua procurorii la anchetă, dar, din dezvăluirile presei reiese că, cel puţin īn cazul unuia, nu prea sīnt dovezi. Totuşi, dacă admitem că a fost holocaust īn Romānia, unde sīnt vinovaţii?
Leafa romānească, īn urma celei bulgăreşti Romānia se situează pe ultimul loc īn topul statelor Uniunii Europene şi al celor candidate la salariul minim pe economie din ianuarie 2005. Cu cei doar 72 euro, ne plasăm īn urma Bulgariei, unde salariul minim este de 77 euro. După cum arată un studiu recent al institutului de statistică al UE, Eurostat, Romānia s-a aşezat pe ultima poziţie şi īn 2004, cu 69 euro, după ce īn 2003 a ocupat penultima treaptă, cu 73 euro, īnaintea Bulgariei, unde, la vremea aceea, cel mai mic salariu era de 51 euro.
ĪPS Daniel are probleme cu "oculta"
Īn aceeaşi īntrunire, īnaltul ierar a schiţat, destul de confuz, o teorie a conspiraţiei, potrivit căreia o parte dintre stareţii şi duhovnicii ortodocşi romāni fac parte dintr-o "ocultă străină", ceva īmpotriva Ortodoxiei (!!!) şi politizată. Oare chiar crede aşa ceva? Se pare că da. Şi nu doar Īnalt Prea Sfinţia Sa. Īntr-un număr trecut din ROST arătam că un preot din Bucureşti, Pr. Adrian Gabor, profesor la Facultatea de Teologie, a spus cam aceleaşi poveşti pe un post de televiziune. Īncă nu ne-am lămurit dacă a fost intoxicat sau dacă a slujit un plan.
Marşurile homosexualilor, interzise īn Bulgaria Primăria din Varna, cel mai mare oraş bulgar de pe litoralul Mării Negre, a interzis o demonstraţie internaţională a homosexualilor şi travestiţilor, dīnd astfel curs poziţiei exprimate de Biserica Ortodoxă, care ameninţase cu manifestaţii de protest. Iată o atitudine normală īntr-o ţară, băgăm de seamă seamă, care nu şi-a lepădat credinţa. Biserica a cerut expres (nu ca la noi) interzicerea unei acţiuni de propagandă homo, iar autorităţile au luat o decizie corectă. Şi Bulgaria vrea să intre īn UE, dar nu acceptă compromisuri mari pentru asta. Să vedem cīt va rezista, căci pederaştii au promis că vor face presiuni pīnă cīnd vor căpăta dreptul de a organiza anual un festival gay la Varna. Īntre timp, la noi, după marşul homosexualilor şi după difuzarea prin şcoli a unei broşuri de propagandă homo, doi pederaşti i-au cerut preşedintelui Băsescu, prin intermediul unui ziar central, să legalizeze căsătoriile īntre persoane de acelaşi sex. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||