Sfântul Simeon Noul Cuvântătoriu-de-Dumnezeu

Ale Dumnezeieştilor Cântări Iubirile

Imnele Sfântului Simeon Noul Theolog (949-1022) constituie până astăzi una dintre culmile trăirii duhovniceşti ortodoxe, fiind opera unuia dintre marii trăitori - dar şi marii scriitori - ai spaţiului spiritual bizantin. Unii exegeţi contemporani consideră aceste Imne un fel de testament duhovnicesc al Sfântului Simeon, partea cea mai fascinantă şi mai originală a întregii sale opere, ce poate fi asemuită numai cu Poemele Sfântului Grigorie din Nazianz.

Textul de faţă este prima editare a traducerii Cântărilor (Imnelor) Sfântului Simeon Noul Theolog, făcută de Isaac Dascălul între anii 1802-1803 şi rămasă până acum în manuscris. Traducerea aceasta s-a făcut după ediţia publicată la Veneţia în anul 1790, alcătuită de monahul Dionisie Zagoreos (îngrijitorul ediţiei fiind Sfântul Nicodim Aghioritul).

Această primă traducere românească a Imnelor se remarcă printr-o deosebită frumuseţe şi inventivitate lexicală, redând cu multă fidelitate originalul grecesc ce pune mari probleme de echivalare traducătorului în limbile moderne.

Alin Mureşan

Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate

Cartea a apărut anul trecut la Polirom, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, printre experţii căruia se numără şi autorul.

Ruyandra Cesereanu scrie în Prefaţă: “Alin Mureşan este riguros şi exact ca un geometru s…t Cartea sa este aproapeun roman documentar: un roman neorealist şi gotic (paradoxal!) în acelaşi timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpeyimea, cronologia. Fostul meu student la Jurnalism s…t este impetuos şi impecabil ca un samurai. Un justiţiar-geometru, care îşi refuză emoţionalitatea, pentru că un scrib al ororii nu îşi poate îngădui aşa ceva. Percutanţa cărţii sale de aici începe”.

Ion Gavrilă Ogoranu

Anamaria Ciur

Iuda

Scris în Postul Paştelui din 1954, acest roman a ajuns în mâinile Securităţii. Abia după mai bine de 50 de ani, 2008, vede lumina tiparului, la editura Marist. Principalul său autor este legenda rezistenţei armate anticomuniste Ion Gavrilă Ogoranu, dar până la sfârşit la dus nepoata sa, căruia i-a lăsat această misiune cu limbă de moarte. Bădia Gavrilă mărturiseşte în Introducere: “După 1990, am încercat să recuperez acest manuscris. Pe când studiam dosarele grupului Carpatin Făgărăşan sde la CNSAS – n. red.t, într-un dosar am găsit că Securitatea nu numai că n-a distrus manuscrisul, dar l-a şi fotografiat pagină cu pagină. Pe cât mi-a fost de mare bucuria regăsirii, a fost însă şi dezamăgirea. Filele fotografia erau şterse parcă de apă, şi se vedeau foarte neclar. În al doilea rând, nu erau aşezate în ordinea în care au fost scrise, ci erau numai pagini disparate. Am căutată într-o iarnă cu lupa să refac ordinea microfilmelor în mod logic, ca să reiasă firul acţiunii după cum am scris-o atunci.”

Gheorghe Naghi

Studii de istoria bisericii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă

Apărută la Criterion Publishing, cartea e structurată pe opt capitole, care interesează deopotrivă pe istoricul bisericesc şi pe cel laic. Studiile se bazează pe un valoros material inedit, cules din arhivele locale, îndeosebi din cea a Mitropoliei Bantaului, după cum ne încredinţează Pr. Prof. Mircea Păcurariu, în Cuvântul înainte. Un spaţiu larg este rezervat unor personalităţi ale vieţii culturale şi bisericeşti din Ardeal şi Banat: Timotei Cipariu, vicarul Ştefan Moldovan din Lugoj, pictorul Nicolae Popescu, Andrei Moicioni şi alţii.

Părintele profesor Pacurariu crede că această carte “poate constitui un îndemn pentru mulţi dintre preoţii noştri, care au datoria morală de-a îmbina munca lor pastorală cu cercetarea şi cunoaşterea trecutului neamului nostru”.

Ernest Maftei

Autografe

Placheta de versuri, apărută la Editura Sânziana anul acesta, este în fapt o reeditare a volumaşului 1994, ieşit atunci într-un tiraj redus. Sunt adăugate câteva poeme postume, la care Bădia, aşa cum îi spuneau apropiaţii, ţinea mult să fie cuprinse într-o a doua ediţie, precum şi o biografie. Versurile publicate reprezină o latură mai puţin cunoscută a talentului lui Ernest Maftei, al cărui debut literar s-a produs pe vremea când era elev al Şcolii Normale din Bacau şi publica, împreună cu câţiva colegi revista "Liliacul".

Ernest Maftei s-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjesti, din judeţul Bacău, şi a fost unul dintre cei mai importanţi actori de teatru şi film ai României.

Prof. univ. dr. Pavel Chirilă

Pof. univ. dr. Lucian gavrilă

Conf. univ. dr. Cristina Gavrilovici

Asist. soc. drd. Andreea Băndoiu

Principii de bioetică. O abordare ortodoxă

Cartea (apărută la ed. Christiana, 2008) îşi doreşte să fie un “cuvânt de apărare şi de punere în valoare a conceputului de Bioetică creştină ortodoxă” – susţin autorii. Ei încearcă să demonstreze că Biserica este “un spital”, nu “un tribunal”. Volumul vorbeşte despre conceptul de bioetică, elemente de anatomie spirituală, noţiunea de sănătate, noţinea de boală, deontologia actului medical, bioetica relaţiei om-mediu şi bioetica specială (privind inseminarea artificială, fertilizarea in vitro, clonarea, contracepţia, transplantul, eutanasia, moartea cerebrală, suicidul asistat, organismele modificate genetic).

Vasilică Militaru

Biserica din temniţă

Teologul sibian, mutat cu tot cu familie în vecinătatea Mănăstirii Petru Vodă, din judeţul Neamţ, şi-a dat teza de licenţă, anul trecut, cu un subiect greu şi adesea ocolit de oamenii Bisericii noastre: aspecte duhovniceşti privind mărturisirea şi martiriul în temniţele comuniste. Cartea de faţă (Editura Vicovia, Bacău, 2008) dezvoltă această teză. Iar autorul spune că adevăraţii autori sunt eroii cărţii, cei care au suferit, au fost umiliţi, schingiuiţi şi unii chiar omorâţi pentru a se lepăda de Hristos – dar n-au cedat. Avem dreptul şi datoria de a nu-i uita şi, mai ales, de a ni-i lua drept modele. La aceasta ne îndeamnă şi autorul, prin ridicarea pietrei de pe mormântul unde a fost îngropată de istorie şi mai ales de politrucii stângii o generaţie de aur, generaţia sfinţilor contemporani.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!