2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Târziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numarul 67,septembrie 2008

Sumarul revistei




memoria





studii



Patriarhia Rusă luptă împotriva ortodocşilor georgieni

Părintele Savatie Baştovoi dezvăluie pe blogul său cum s-a angrenat Patriarhia Rusă în măsluirea războiului din Caucaz. În timpul invaziei militare în Georgia, site-ul oficial al Patriarhiei s-a transformat într-un buletin de război, oferind ştiri despre faptele măreţe ale ierarhilor şi preoţilor ruşi implicaţi în “salvarea” Abhaziei şi Osetiei de Sud. Iar liderii religioşi din Caucaz care condamnă Georgia şi cer implicarea armatei ruse pentru instaurarea păcii în Abhazia. Într-o conferinţă de presă organizată de ITAR-TASS, arhiepiscopul Stavropolului şi Vladicavcazului, Teofan, pe tonul unui colonel în misiune, a vorbit hotărât despre “regizorii” din spatele lui Saakasvili, care au scopul să învrăjbească poporul rus cu cel georgian şi, desigur, să distrugă Ortodoxia.

Întrebat de un jurnalist dacă nu i se pare că războiul se duce, de fapt, între două popoare ortodoxe, ierarhul rus a răspuns: “După un secol de ateism, acolo şi dincolo au rămas doar rădăcinile ortodoxe, dar mentalitatea nu e ortodoxă”. Motiv pentru care ierarhul-strateg a preferat să se alieze cu muftiul Abhaziei, dar şi cu cel al Ceceniei (duşmanii de moarte ai Rusiei până mai ieri), cât şi cu liderul religios al evreilor din zonă. Liderii neoprotestanţi au fost primiţi şi ei în alianţă, ingorându-se originea lor americană. Arhiepiscopul Teofan a minţit că Patriarhul Ilie al Georgiei ar fi cerut ca preşedintelui Saakasvili să înceteze războiul “pornit asupra populaţiei paşnice din Abhazia”, dar a recunoscut că nu s-a întâlnit cu şeful Bisericii Georgiene, deşi aşa s-ar fi cuvenit între fraţi întru credinţă.

 

Homosexualii interzişi în Lituania

Pentru al doilea an consecutiv, a fost interzisă apariţia pe şoselele publice lituaniene a unui camion închiriat de Uniunea Europeană spre a fi folosit drept o platformă de promovare şi răspândire a acceptării homosexualităţii – relatează frontpress.ro. Sosirea camionului în Vilnius fusese programată pentru 20 august, iar pe 22 urma să sosească în Kaunas. Dar primarii celor două oraşe au refuzat să admită pătrunderea camionului în localităţile pe care le administrează. În mai 2007, guvernul lituanian interzisese accesul complet al unor astfel de camioane de propagandă în ţară.

Cunoscute şi sub denumirea de “camioanele antidiscriminare”, imensele vehicule galbene au întreprins călătorii în Uniunea Europeană încă din 2003, purtând inscripţia: “Pentru diversitate. Împotriva discriminării.”. În teorie, ele ar trebui să atragă trecătorii prin “activităţi care celebrează individualismul şi diferenţele” astfel încât aceştia să poată “explora problemele discriminării şi diversităţii”.

Juozas Imbrasas, primarul oraşului Vilnius, consideră că ele reprezintă o foarte slab mascată “propagandă homosexuală”. Iar primarul din Kaunas, Andrius Kupcinskas, a declarat ca “festivalul homosexual ar stârni multe emoţii negative”.

Această interdicţie reprezintă rezistenţa lituaniană împotriva tentativelor UE de a promova acceptarea homosexualităţii în statele membre. Parlamentul lituanian a adoptat în luna iunie a acestui an “Conceptul familial” care defineşte căsătoria drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie. O măsură similară a fost adoptată şi de către Letonia în 2005.

 

Un proiect Predania, la Constanţa

Dintr-o colaborare între prieteni vechi s-a născut o librărie-anticariat la Constanţa, pe nume Predania şi legată de editura bucureşteană omonimă. În

librărie găseşti tot ceea ce ţine de neamul Românesc: istoria lui, religia lui, dialectele lui, tradiţiile şi obiceiurile lui şi, nu în ultimul rând, peisajele lui. Dar proprietarii au adus cărţi bune şi din alte domenii: literatură clasică, filosofie, sociologie, pedagogie, gastronomie, medicină, manuale, dicţionare, basme ş.a.

Adresa: B-dul Tomis nr. 8, la doi paşi de statuia lui Ovidiu, cum cobori din oraş spre Muzeul de Arheologie, pe partea stângă. Program: 14:00 şi 22:00, cu excepţia duminicii, când este deschis de la 18:00 la 22:00.

 

Aurul dacilor, pe mâna ucrainienilor

O echipă de arheologi româno-ucrainiană a descoperit în cimitirul dacic de la Malaya Kopanya, din Ucraina, două obiecte dacice de aur foarte rare – transmite Agerpres. Potrivit dr. Robert Gindele, arheolog de la Muzeul Judeţean Satu Mare, au fost găsite un colan (torques) şi o brăţară de aur. Colanul este în stare fragmentară, bucăţile având o greutate totală de peste 400 de grame. În forma completă avea o greutate de peste un kilogram. Brăţara este ornamentată prin şiruri de globule şi are o greutate de peste 70 de grame. "Obiectele din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice. Situaţia aceasta a fost explicată prin existenţa unui «monopol regal» al exploatării aurului. Aceasta descoperire atestă importanţa economico-politică deosebită a centrului dacic de la Malaya Kopanya", precizează arheologul.

 

Va fi construită cea mai mare moscheie din Germania

Consiliul municipal din oraşul Koln a aprobat construirea unei moschei cu o o capacitate de 2000 de locuri şi două minarete de 55 metri. Uniunea Turcă pe Probleme Religioase s-a angajat ca rugăciunea muezinului să nu se audă în afara lăcaşului. Majoritatea liderilor conservatori germani s-au opus construcţiei, dar proiectul a fost susţinut de social-democraţi, liberali, ecologişti şi de stânga radicală. Potrivit AFP, în Koln locuiesc acum 120.000 de musulmani, adică 12% din populaţia orasului. În toată Germania sunt 3,4 milioane de mahomedani care se roagă în 159 de moschei, în timp ce alte 184 sunt proiectate pentru a fi construite în viitorul apropiat. Uite-aşa se islamizează unul dintre motoarele UE. Acuşi se integrează şi Turcia şi Europa va fi în curând închinată lui Alah.

 

“Fraţii” sârbi hăituiesc un preot român

Tribunalul Bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc a dat o decizie de caterisire a preotului român Boian Alexandrovici din Malainiţa, deşi acesta a fost hirotonit de Biserica Ortodoxă Română şi aparţine canonic ei. Cum poate o Biserică să caterisească un preot al altei Biserici, autocefale, este interesant de aflat. Acţiunea sârbilor ne-ar putea lăsa indiferenţi dacă nu i-am şti de ce sunt în stare. Şi până acum părintele Boian era ameninţat că i se demolează biserica, că va fi bătut şi alungat din Serbia etc. De-acum ciomăgarii Patriarhiei Sârbe – Biserică soră, vezi bine! – se pot crede îndreptăţiţi să treacă la fapte. Episcopul Iustin de Timoc a declarat, atunci când părintele Boian a ridicat prima biserică românească la Malainiţa, că se gândeşte să-i trimită pe enoriaşii “săi" să îi bată pe români pentru a îi readuce la calea “cea dreaptă".

 

Semiluna şi steaua lui David într-o biserică ortodoxă

Preotul paroh al bisericii "Sf. Ilie" din cartierul bucureştean Titan, Ilie Costescu, şi-a smintit enoriaşii printr-o iniţiativă dubioasă, care, din păcate, a fost validată de însuşi PF Patriarh Daniel. Preacucernicul a pus simbolul crucii pe pardoseală, chiar la intrarea în biserică, încadrat de semiluna cu stea, simbol al islamului, şi de steaua lui David, simbol al iudaismului.

Canoanele spun că se afurisesc cei care aşează crucea pe jos, acolo unde poate fi călcată în picioare, şi că acesteia trebuie să i se dea cinstirea dată icoanelor.

De Sf. Ilie, anul acesta, Patriahul Daniel a participat la Sf. Liturghie în biserica nouă din Titan, după care i-a dat preotului Costescu distincţia onorifică de sachelar.

Părintele Costescu a fost şef al protocolului la Patriarhie între anii 1987-1995, calitate în care s-a ocupat, în timpul comunismului, de paşapoartele ierarhilor care plecau în străinătate. O fi avut legături cu Securitatea? Nu ştim încă, dar ştim că a fost director în falimentata Bancă a Religiilor – alt cuib de securişti.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brâncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!